DECIZIE nr. 346 din 10 decembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare



Costica Bulai – preşedinteConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, excepţie ridicată de Sandor Szenntenai şi Rozalia Szenntenai în Dosarul nr. 311/2002 al Tribunalului Braşov.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei, arătând ca textul criticat nu contravine prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 26 februarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 311/2002, Tribunalul Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, excepţie ridicată de Sandor Szenntenai şi Rozalia Szenntenai într-un proces civil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 41 şi 135 din Constituţie, fără a se indica în ce consta aceasta încălcare.Instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, dat fiind ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate cu cele trei atribute ce intră în conţinutul sau juridic, ci doar realizarea elementului de publicitate imobiliară specific sistemului cărţilor funciare".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate, ci doar realizarea unuia dintre aspectele ce ţin de publicitatea imobiliară, specifică sistemului cărţilor funciare, sistem pe care Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, îl generalizeaza”.Guvernul observa, de asemenea, în punctul sau de vedere ca "notarea în cartea funciară nu are ca efect restrangerea dreptului de proprietate, ci doar realizarea unei publicitati complexe şi integrale a tuturor actelor şi faptelor juridice care au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Critica de neconstituţionalitate are ca obiect prevederile art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938, al căror conţinut este următorul:– Art. 81: "Se vor putea nota în cartea funciară:1. Incapacitatea sau restrangerea capacităţii;2. Administraţia vremelnică şi curatelele speciale;3. Convenţiunea matrimoniala, modificarea sau înlocuirea ei, fie chiar judecătorească;4. Oprirea înstrăinării sau grevarii privitoare la un drept înscris;5. Modalităţile obligaţiunii de a stramuta sau de a greva;6. Contractul de locaţiune;7. Cesiunea de venituri;8. Vânzarea spre tăiere a unei păduri;9. Dreptul de preemţiune;10. Promisiunea stipulată prin convenţia de a încheia un contract viitor;11. Intenţiunea de a instraina ori a ipoteca;12. Schimbarea rangului ipotecii;13. Contractul de gaj asupra unei creanţe ipotecare;14. Ipotecile colective;15. Notările prevăzute în legea urmăririlor silite;16. Delasarea imobilului ipotecat;17. Separaţia de patrimonii;18. Acţiunea pentru anularea declaratiunii de moarte;19. Acţiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciară, precum şi declaraţia prevăzută de art. 37 alin. 4;20. Acţiunea pentru desfiinţarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare încheierii lui;21. Acţiunea pauliana;22. Acţiunea prevăzută de art. 24;23. Acţiunea în imparteala;24. Acţiunea prevăzută de art. 47 alin. 2;25. Încheierea de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, apelul şi recursul potrivit celor prevăzute de art. 125 alin. 2, art. 127 alin. 5, art. 128 alin. 2;26. Notările prevăzute de art. 99, art. 100 şi art. 135 alin. 3;27. Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori acţiune, a căror notare este ingaduita de lege."Curtea constata ca, potrivit textului ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în cartea funciară se poate nota un mare număr de fapte, drepturi personale, acţiuni ori raporturi juridice; enumerarea acestora prin lege nu este de altfel limitativa, ceea ce rezultă din prevederea cuprinsă la pct. 27 al art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938.Printre aceste drepturi, acte, fapte juridice se afla unele ce izvorăsc nemijlocit din lege, ca, de exemplu, notările privind incapacităţile, preemtiunea ori cele prevăzute de legea urmăririi silite; altele dau expresie unor cereri adresate instanţelor judecătoreşti (acţiunea pauliana, cea de imparteala, acţiunea în rezolutiune ori reziliere a actului juridic); altele îşi produc efectele în considerarea unor convenţii ale părţilor ori a unor acte juridice unilaterale (intenţia de a instraina ori de a ipoteca, contractul de locaţiune).Asadar, textul nu are în vedere ipoteze în care exercitarea dreptului înscris în cartea funciară ar fi supusă unor condiţii ori chiar limitări, deoarece acestea decurg din acte şi fapte juridice prevăzute de lege, iar nu din notarea situaţiilor juridice în cartea funciară. Într-adevăr, notarea acestora are în vedere exclusiv publicitatea drepturilor reale imobiliare, asadar opozabilitatea lor în toate situaţiile juridice ce pot interesa pe terţi.De aceea, oricât de mult l-ar putea favoriza pe titularul dreptului înscris în cartea funciară ascunderea faţă de terţi a unor informaţii incomode cat priveşte situaţia juridică a bunului ori a dreptului înscris, nu se poate pretinde ca aducerea la cunoştinţa publică – spre a fi opozabile erga omnes – a acelor informaţii, prin notarea lor în cartea funciară, ar contraveni unor texte ori principii constituţionale. Dimpotriva, aplicarea prevederilor legale respective asigura securitatea dinamica a circuitului civil şi contribuie la ocrotirea dreptului de proprietate imobiliară.Faţa de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, excepţie ridicată de Sandor Szenntenai şi Rozalia Szenntenai în Dosarul nr. 311/2002 al Tribunalului Braşov.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 decembrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Maria Bratu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește