DECIZIE nr. 344 din 25 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Claudius Roberto Herlicska în Dosarul nr. 4.194/30/2008 al Judecătoriei Timişoara, şi care face obiectul Dosarului nr. 5.327 D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 5.328 D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Marius Herlicska în Dosarul nr. 4.193/30/2008 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 5.327 D/2009 şi nr. 5.328 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 5.328 D/2009 la Dosarul nr. 5.327 D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 24 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 4.194/30/2008 şi nr. 4.193/30/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Claudius Roberto Herlicska şi, respectiv, de Marius Herlicska.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul legal criticat este neconstituţional, deoarece "eludează posibilitatea de a contesta existenţa şi întinderea unui debit, creditorul putând trece, şi de fapt trecând, direct în faza de executare silită, fără ca temeinicia şi întinderea sumei pretinse a fi plătite să treacă prin filtrul unui control judecătoresc."Se încalcă astfel dispoziţiile art. 21 şi art. 52 din Constituţie, persoana vătămată de un act administrativ fiind privată de dreptul său de a se adresa judecătorului, acţiunea sa în instanţă fiind lipsită de eficienţă, câtă vreme nu se prevede obligaţia organelor fiscale de a-i aduce la cunoştinţă că s-a stabilit în sarcina sa plata unei sume, anterior declanşării procedurii de executare silită.Judecătoria Timişoara consideră că excepţia ridicată este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, care au următorul cuprins: „Înaintea luării deciziei organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei.(2) Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când: … […] d) urmează să se ia măsuri de executare silită."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 – Accesul liber la justiţie, ale art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun mod posibilitatea părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti pentru contestarea actelor de executare silită, inclusiv a titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, şi de a se prevala, în acest cadru, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil. În acest sens, dispoziţiile art. 172 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură fiscală prevăd că "(1) Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.[…] (3) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege." Astfel fiind, nu pot fi reţinute criticile privind restrângerea drepturilor reglementate de dispoziţiile art. 21 şi art. 53 din Constituţie, formulate în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 667 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 26 iunie 2009, şi prin Decizia nr. 1.291 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate anterior de Curte îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Claudius Roberto Herlicska în Dosarul nr. 4.194/30/2008 al Judecătoriei Timişoara, şi de Marius Herlicska în Dosarul nr. 4.193/30/2008 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2010.PREŞEDINTE,Acsinte GASPARMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește