DECIZIE nr. 341 din 5 decembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67, art. 59 alin. (4) şi ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMadalina Stefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67, art. 59 alin. (4) şi ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Agromec” – S.A. Hârşova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al Curţii de Apel Constanta – Secţia comercială.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată în privinta art. 64 şi a art. 29 din Legea nr. 64/1995 şi ca devenită inadmisibila în ceea ce priveşte art. 54 alin. (4) din acelaşi act normativ. Se arata ca art. 64 din Legea nr. 64/1995 conţine reglementări cu caracter tehnic, care nu afectează în nici un fel principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, iar prevederile art. 29 din aceeaşi lege nu contravin art. 21 din Constituţie. În ceea ce priveşte art. 54 alin. (4) din legea atacată, se solicită să se constate ca acesta a fost abrogat după investirea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei ridicate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate cu privire la acest articol a devenit inadmisibila.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 17 iunie 2002, Curtea de Apel Constanta – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67, art. 59 alin. (4) şi ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Agromec” – S.A. Hârşova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al acelei instanţe.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a arătat ca textele criticate pentru neconstituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, fără a arata însă motivele pentru care considera ca aceste reglementări contravin Legii fundamentale.Curtea de Apel Constanta – Secţia comercială apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În acest sens se arata ca dispoziţiile art. 67, art. 59 alin. (4) şi ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 sunt constituţionale, întrucât „principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor impune un tratament juridic identic, dar numai în situaţii egale”. Pe de altă parte, instanţa apreciază ca problema ridicată în speta de Societatea Comercială „Agromec” – S.A. Hârşova este una de interpretare şi de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei instituţii cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În esenta Guvernul considera ca "autorul excepţiei nu prezintă nici o motivare concretă a afirmaţiilor sale", iar recursul formulat de acesta "cuprinde doar aspecte care au contingenta cu modul de interpretare şi aplicare, de către judecătorul-sindic, a dispoziţiilor Legii nr. 64/1995„.Avocatul Poporului considera ca textele atacate sunt constituţionale, apreciind, în esenta, ca "reglementările invocate ca fiind neconstituţionale se referă la procedura ce trebuie urmată, atât de debitor, cat şi de creditor, în situaţia în care comerciantul debitor, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plăţile, termenul de depunere a planului de reorganizare sau de lichidare şi condiţiile analizarii şi acceptării planului propus. Ca atare, contestarea deciziei de neacceptare a planului de reorganizare propus vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale de către instanţele judecătoreşti şi nu neconstituţionalitatea acestora".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 67, ale art. 59 alin. (4) şi ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, texte care, în urma modificării Legii nr. 64/1995 prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, au următorul cuprins:– Art. 67: "(1) La începutul şedinţei de vot, judecătorul-sindic va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris.(2) Creditorii cu creanţe subordonate, asociaţii şi actionarii pot participa la şedinţa, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. … (3) Nu vor fi incluse în cvorum şi nu vor participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoana fizica, creanţele al căror titular este soţ, ruda sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu debitorul. … (4) Fiecare creanta beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creanţe din care face parte creanta respectiva. … (5) Sub rezerva prevederilor art. 60^1 alin. (1), următoarele creanţe constituie categorii distincte de creanţe, care votează separat: … a) fiecare creanta garantată care depăşeşte 10% din valoarea tuturor creanţelor împotriva averii debitorului; … b) toate celelalte creanţe garantate; … c) creanţele menţionate la art. 108 pct. 3; … d) creanţele menţionate la art. 108 pct. 4; … e) creanţele menţionate la art. 108 pct. 6; … f) creanţele creditorilor chirografari. … (6) Creanţele următoarelor categorii de persoane vor constitui categorii distincte de creanţe şi vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt îndreptăţiţi sa voteze conform alin. (2): … a) titularii fiecărei categorii de creanţe subordonate, în conformitate cu prevederile art. 108 pct. 10; … b) actionarii sau asociaţii, pentru drepturile reziduale derivând din calitatea lor. … (7) Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creanţe, dacă în categoria respectiva o majoritate de două treimi din valoarea creanţelor prezente la vot accepta planul. … (8) În cazul categoriilor de creanţe care nu sunt defavorizate de plan, se considera ca acestea au acceptat planul şi nu e necesară votarea planului de către creanţele categoriei respective. … (9) În cazul în care planul prevede că, pentru creanţele dintr-o anumită categorie, nu se va primi nimic, se considera ca acestea au respins planul şi nu e necesară votarea planului de către creanţele categoriei respective."; … – Art. 29: "(1) Orice creditor care are o creanta certa, lichidă şi exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plăţile, în următoarele condiţii:a) dacă creanta izvorăşte din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie să aibă un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formulării cererii introductive; … b) în celelalte cazuri creanta trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive; … c) în cazul unui creditor care deţine creanţe din ambele categorii menţionate la lit. a) şi b), cuantumul total al creanţelor trebuie să fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formulării cererii introductive. … (2) Simplul refuz al unor plati, în baza unor excepţii pe care debitorul le socoteşte, cu buna-credinţa, întemeiate, nu constituie o dovadă a stării de insolventa. … (3) Camerele de comerţ şi industrie teritoriale şi asociaţiile cooperatiste teritoriale, respectiv naţionala, vor putea introduce cerere împotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla într-o situaţie notorie de insolventa." … Art. 59 alin. (4) a fost abrogat prin art. I pct. 51 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002.Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16:"(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara." … Autorul excepţiei nu a arătat însă, în mod concret, în ce consta neconstituţionalitatea textelor de lege menţionate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constata ca Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002. Conform art. II al acestei ordonanţe, „Prezenta ordonanţă intră în vigoare după 180 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. III, care intră în vigoare la data publicării”. Asadar, art. I din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 a intrat în vigoare la data de 1 august 2002.Curtea retine, de asemenea, ca art. 67 şi 29 din Legea nr. 64/1995 au fost modificate prin art. I pct. 58 şi, respectiv, pct. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, iar art. 59 alin. (4) a fost abrogat prin art. I pct. 51 din aceeaşi ordonanţa.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (4), Curtea constata ca aceasta a devenit inadmisibila, deoarece, la data pronunţării prezentei decizii, aceste prevederi legale erau abrogate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, iar abrogarea a survenit ulterior investirii Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei ridicate.Cat priveşte dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 64/1995, acestea reglementează procedura votării de către creditori a planului de reorganizare a unei societăţi comerciale, constituind norme cu caracter tehnic, care nu pot afecta principiul egalităţii în drepturi, statuat în art. 16 din Constituţia României.Referitor la critica prevederilor art. 29 din Legea nr. 64/1995, se poate observa ca instituirea, prin aceste dispoziţii, a dreptului oricărui creditor de a introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plăţile este în deplina concordanta cu prevederile art. 21 din Constituţia României privind accesul liber la justiţie. Totodată aceste prevederi nu aduc nici o atingere principiului egalităţii în drepturi, statuat în art. 16 din Legea fundamentală, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţii identice, fără a crea vreo discriminare între cetăţeni.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi ale art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a art. 59 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, ridicată de Societatea Comercială „Agromec” – S.A. Hârşova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al Curţii de Apel Constanta – Secţia comercială.2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 şi 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 decembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Madalina Stefania Diaconu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește