Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 22 martie 2011
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă
Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorFabian Niculae – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Truman” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.163/40/2010 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 14 august 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.163/40/2010, Tribunalul Botoşani – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi ale art. 74-75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială "Truman" – S.R.L. din Iaşi într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale atacate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât şi pentru angajator şi să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situaţie de dezechilibru faţă de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul excepţiei invocă faptul că intervalul de timp dintre data primirii citaţiei şi data termenului de judecată este prea scurt pentru ca un angajator să îşi exercite dreptul la apărare şi să se achite de sarcina probei care îi revine.De asemenea, se mai susţine că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicţie cu normele constituţionale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparţialitate şi echitate procesuală, determinându-l să realizeze o probaţiune diabolică, mai mult decât împovărătoare.Dispoziţiile legale criticate încalcă principiul efectivităţii juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente care să fie coerente (Hotărârea din 18 decembrie 2008, pronunţată în Cauza Unedic contra Franţei), să evite paralelismul legislativ (Hotărârea din 20 ianuarie 2009 pronunţată în Cauza Katz contra României), să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudenţă neuniformă (Hotărârea din 20 mai 2008 pronunţată în Cauza Santos Pinto contra Portugaliei).Tribunalul Botoşani – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi ale art. 74-75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 74-75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii ce au următorul conţinut:– Art. 286 din Codul muncii: "(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile. … (3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată."; … – Art. 287 din Codul muncii: "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.";– Art. 288 din Codul muncii: "Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia."– Art. 74 din Legea nr. 168/1999: „(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgenţă.(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile. … (3) Părţile sunt legal citate, dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea judecării."; … – Art. 75 din Legea nr. 168/1999: „În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligaţia ca, până la prima zi de înfăţişare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.”;– Art. 77 din Legea nr. 168/1999: „(1) În cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenţă al judecării conflictelor de drepturi.(2) Instanţa poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţie referitoare la raporturile dintre tratatele internaţionale în materia drepturilor omului şi dreptul intern, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă prin Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009, respingând excepţia de neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 286-288 din Codul muncii şi ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt constituţionale, întrucât acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată şi modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor de muncă şi exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziţii se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât şi angajaţilor, fără a fi favorizată o categorie sau alta.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Truman” – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 5.163/40/2010 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae––