Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 22 februarie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 5.492/46/2005 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei prin care solicită acordarea unui termen de judecată, pentru angajarea unui apărător, precum şi ataşarea întregului Dosar nr. 5.492/46/2005 al Curţii de Apel Piteşti.Având cuvântul asupra acestor cereri, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea lor, întrucât nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare şi nu se impune, pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, ataşarea întregului dosar al Curţii de Apel Piteşti.Curtea, deliberând în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că autorul excepţiei a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător de la data înregistrării dosarului pe rolul Curţii Constituţionale, şi anume 18 septembrie 2006, şi respinge cererea de acordare a unui termen de judecată, astfel cum a fost formulată.Referitor la cererea de ataşare a întregului dosar al Curţii de Apel Piteşti, în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 17 alin. (2) teza finală din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, nu este necesar să se solicite instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, respingând astfel cererea autorului excepţiei.Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.492/46/2005, Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în cadrul soluţionării unui cereri pentru lămurirea şi întinderea dispozitivului unei decizii civile a Curţii de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, întrucât creează la îndemâna părţii o cale de acţiune menită să înlăture în totalitate atât răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare, cât şi răspunderea magistraţilor care au dat dovadă de rea-credinţă sau gravă neglijenţă în soluţionarea pricinilor. Mai arată că acestea încalcă şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, prin prelungirea nejustificată a procesului civil.Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece îndreptarea erorilor materiale şi lămurirea cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii nu au legătură cu răspunderea statului, respectiv a magistraţilor, pentru erorile judiciare, ci urmăresc înlăturarea "deficienţelor" formale ale hotărârii judecătoreşti.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin îndreptarea erorilor materiale şi prin lămurirea dispozitivului nu este permisă schimbarea soluţiei pronunţate, ci se urmăreşte înlăturarea piedicilor formale din a căror cauză hotărârea nu poate fi pusă în executare.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale atacate reprezintă norme de procedură pe care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul exclusiv de a le legifera.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedurăcivilă.Art. 281 a fost modificat prin art. I pct. 91 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.Alin. 1 al art. 281^1 a fost modificat prin art. I pct. 38 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, iar alin. 2 şi 3 au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000.Dispoziţiile din Codul de procedură civilă criticate au, în prezent, următorul cuprins:– Art. 281: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar să dea anumite lămuriri.În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.";– Art. 281^1: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.Încheierea se va ataşa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 52 alin. (3) referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură cuprinse în secţiunea VI "Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii" din cap. IV "Hotărârile" al titlului III "Procedura înaintea primei instanţe" din Cartea a doua "Procedura contencioasă" a Codului de procedură civilă. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituţionale.Prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din acelaşi cod, nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarităţi ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de îndreptare, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau cererea de lămurire, în temeiul art. 281^1 din acelaşi cod, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea sau lămurirea hotărârii.Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.Cu privire la susţinerea autorului excepţiei, în sensul că dispoziţiile atacate contravin prevederilor art. 52 alin. (3) din Constituţie, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată, întrucât textul constituţional vizează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, ce nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în timp ce dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă vizează erorile materiale conţinute în dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti, iar nu erorile de judecată la care se referă prevederea menţionată din Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 5.492/46/2005 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-