DECIZIE nr. 339 din 25 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Setro Metal Group” – S.A. din Câmpulung în Dosarul nr. 938/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la art. 1066 din Codul civil, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 121/2009 şi nr. 1.547/2009. Cât priveşte prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Ministerul Public arată că autorul excepţiei îşi formulează critica din perspectiva comparării unor prevederi legale, astfel că problema ridicată excedează competenţei Curţii Constituţionale, iar critica sa nu poate fi primită.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 938/1.259/2008, Tribunalul Comercial Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Setro Metal Group” – S.A. din Câmpulung într-o cauză având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind compunerea instanţei în judecarea litigiilor în primă instanţă contravin dispoziţiilor art. 16, art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală prin aceea că această componenţă nu poate fi diferită pentru litigiile de drept comun şi pentru litigiile în materia conflictelor de muncă, o mai bună justiţie şi o garanţie a imparţialităţii instanţei putând fi oferită pentru toate cauzele de sistemul completului colegial, în cadrul căruia să existe control reciproc între membrii completului de judecată. Cât priveşte prevederile art. 1066 din Codul civil, autorul susţine că acestea contravin normelor constituţionale ale art. 124 şi art. 126 alin. (1), întrucât clauza penală, fiind un contract, este obligatorie pentru părţi, iar instanţa de judecată nu poate să reducă sau să mărească cuantumul ei, nici să verifice întinderea prejudiciului cauzat efectiv creditorului şi nici să ceară acestuia să probeze cuantumul acestui prejudiciu.Tribunalul Comercial Argeş şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. Astfel, în ceea ce priveşte prevederile art. 1066 din Codul civil, instanţa opinează în sensul că inserarea în contractul principal a clauzei penale, în aplicarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor, nu contravine niciuneia dintre normele constituţionale de referinţă.Cât priveşte prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, instanţa apreciază că nici acestea nu contravin Legii fundamentale, deoarece activitatea de judecată trebuie să se desfăşoare strict în limitele cadrului legal, iar în măsura în care ar exista dubii cu privire la imparţialitatea judecătorului de primă instanţă, părţile beneficiază de mijloace de apărare menite să garanteze o judecată echitabilă şi imparţială.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 121/2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1066 din Codul civil şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, prevederi care au următorul conţinut:– Art. 1066 din Codul civil: "Clauza penală este aceea prin care o persoană spre a da asigurare pentru executarea unei obligaţii se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.";– Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004: „Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.”Autorul excepţiei susţine că prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, referitoare la compunerea instanţei în judecarea litigiilor în primă instanţă, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare, iar prevederile art. 1066 din Codul civil contravin art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, constatând că sunt constituţionale. Curtea a reţinut că stabilirea competenţei şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului şi că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituţionale, legiuitorul stabileşte componenţa completului de judecată şi conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluţionarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituţia, cât şi Legea privind organizarea judecătorească stabilesc, sub aspectul imparţialităţii, dreptul şi obligaţia judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfăşurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparţialitatea judecătorului în primă instanţă, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanţii pentru o judecată echitabilă şi imparţială.În ceea ce priveşte prevederile art. 1066 (şi următoarele) din Codul civil, Curtea constată că acestea reglementează regimul juridic al clauzei penale, ce reprezintă acea convenţie accesorie contractului principal prin care părţile determină echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei contractuale. Deşi aplicarea clauzei penale are loc direct între părţi, fără a fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti, nimic nu împiedică partea interesată să sesizeze instanţa atunci când apreciază că invocarea ei s-a făcut în mod abuziv, partea având posibilitatea de a cere instanţei să constate că nu sunt întrunite condiţiile pentru acordarea de despăgubiri şi deci pentru aplicarea clauzei penale.Tot instanţa poate, în temeiul legii, să micşoreze cuantumul clauzei penale, în caz de executare parţială a obligaţiei, în temeiul art. 1070 din Codul civil. Intervenţia instanţei, în aceste cazuri, nu contravine vreunui principiu constituţional, ci este în acord cu Legea fundamentală, care prevede că justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege.De altfel, prin Decizia nr. 121 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1066, reţinând că acestea nu contravin Legii fundamentale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile menţionate mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Setro Metal Group” – S.A. din Câmpulung în Dosarul nr. 938/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2010.PREŞEDINTE,Acsinte GASPARMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește