DECIZIE nr. 337 din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru



    Daniel Marius Morar – preşedinte    Valer Dorneanu – judecător    Petre Lăzăroiu – judecător    Mircea Ştefan Minea – judecător    Mona-Maria Pivniceru – judecător    Puskas Valentin Zoltan – judecător    Simona-Maya Teodoroiu – judecător    Tudorel Toader – judecător    Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia civilă în Dosarul nr. 21.899/302/2013. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 226D/2015.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Andreea Georgiana Arseni, în calitate de curator special desemnat de instanţă, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precizând, în acest sens, că nu poate reprezenta partea Zaharia Zaharia, întrucât nu îndeplineşte condiţiile de vechime în profesie pentru a putea pune concluzii în faţa Curţii Constituţionale.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 26 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 21.899/302/2013, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect „înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii”.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia civilă susţine că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât obligaţia de a numi un curator, indiferent de circumstanţele cauzei, reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces liber la o instanţă şi dreptul la un proces echitabil ale reclamantului, care nu se justifică într-o societate democratică, fiind disproporţionată în raport cu scopul urmărit şi conducând la golirea de eficienţă a drepturilor recunoscute reclamantului. Arată că în cauza de faţă, ce are ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, reclamantul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Cu toate acestea, prin prisma prevederilor legale criticate pentru neconstituţionalitate, reclamantul este obligat să consemneze o remuneraţie provizorie pentru curatorul special numit de instanţă pentru reprezentarea pârâtului al cărui domiciliu real nu este cunoscut. În această situaţie, instanţa de judecată consideră că statul a instituit o ingerinţă în dreptul de acces liber la o instanţă fără existenţa unui scop legitim sau, în cazul în care scopul urmărit este socotit legitim, nu este respectat raportul rezonabil de proporţionalitate care trebuie să existe între scopul urmărit (ocrotirea intereselor pârâtului) şi mijlocul legal folosit (reglementarea curatelei).7. Apreciază totodată că prin instituirea curatelei şi a remuneraţiei provizorii în sarcina reclamantului, pe lângă afectarea dreptului de acces liber la justiţie al acestuia, legiuitorul a adus atingere şi principiului egalităţii armelor ce trebuie să caracterizeze poziţia procesuală a părţilor litigante, dar şi dreptului reclamantului de a i se soluţiona procesul într-un termen rezonabil.8. În susţinerea acestei opinii instanţa de judecată invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 aprilie 2003, pronunţată în Cauza Nunes Dias împotriva Portugaliei, precum şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată în Cauza G împotriva Cornelius de Visser, C-92/10, reţinând cele statuate la paragraful 2 al celei din urmă hotărâri, şi anume că "dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu se opune pronunţării unei hotărâri într-o cauză judecată în lipsă împotriva unui pârât căruia, ca urmare a imposibilităţii de a-l localiza, i-a fost comunicat actul de sesizare a instanţei prin publicare, potrivit dreptului naţional, cu condiţia ca instanţa sesizată să se fi asigurat anterior că toate demersurile impuse de principiile diligenţei şi bunei-credinţe au fost întreprinse pentru a-l găsi pe pârât".9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă – Legea nr. 134/2010, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă: "Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.";– Art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă: "Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.";– Art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. … (3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul." … 13. Instanţa de judecată apreciază că aceste prevederi aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză.15. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 364 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 22 iulie 2014, şi Decizia nr. 377 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 23 septembrie 2014, Decizia nr. 660 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 661 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 636 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 13 ianuarie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.16. Prin aceste decizii Curtea a reţinut, în esenţă, că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Ulterior, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată în prezent prin art. 58 din acest act normativ. Curtea a statuat că această instituţie vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii – persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume „(…) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii”.17. Curtea a reţinut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului ori a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.18. Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.19. Aşa fiind, Curtea a statuat că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Constituţia României şi nici a celor ale art. 6 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în cauză, având în vedere că nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia civilă în Dosarul nr. 21.899/302/2013 şi constată că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti – Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.PREŞEDINTE,DANIEL MARIUS MORARMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește