DECIZIE nr. 335 din 18 aprilie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1), (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.D.L.B. Impex” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.721/CA/2005 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 142 D/2006, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pelorex” – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 666/CA/2005 al Curţii de Apel Constanţa Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă avocatul autorului excepţiei, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 468 D/2006, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de primarul municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi în Dosarul nr. 9.300/2005 al Tribunalului Iaşi – Secţia contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus menţionate, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor ridicate.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic, este de acord cu conexarea.Avocatul Societăţii Comerciale "Pelorex" – S.R.L. din Tulcea se opune conexării dosarelor, arătând că excepţia ce face obiectul Dosarului nr. 142 D/2006 are o altă motivare şi trebuie soluţionată separat.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 142 D/2006 şi nr. 468 D/2006 la Dosarul nr. 120 D/2006, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul părţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, arătând că nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acesteia. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.Avocatul Societăţii Comerciale "Pelorex" – S.R.L. din Tulcea solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate arătând că prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 creează confuzii, necesitând unele precizări. În acest sens arată că procedura administrativ-jurisdicţională este facultativă şi gratuită, iar procedura prealabilă este obligatorie, aşa cum s-a arătat şi în punctul de vedere comunicat la dosar. Art. 7 din Legea nr. 554/2004 contravine atât art. 6 din acelaşi act normativ, cât şi art. 21 alin. (4) din Constituţie, deoarece instituie o procedură administrativ-jurisdicţională obligatorie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 26 ianuarie 2006, 12 ianuarie 2006 şi 28 februarie 2006 pronunţate în dosarele nr. 4.721/CA/2005 al Tribunalului Bihor – Secţia Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, nr. 666/CA/2005 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal şi nr. 9.300/2005 al Tribunalului Iaşi – Secţia contencios administrativ, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.D.L.B. Impex” – S.R.L. din Oradea, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pelorex” – S.R.L. din Tulcea, şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de primarul municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi în cauze având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ pentru anularea dispoziţiei privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală şi recursurile împotriva unor hotărâri prin care s-au respins ca inadmisibile acţiunile în contencios administrativ, întrucât nu s-a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Societatea Comercială "B.D.L.B. Impex" – S.R.L. din Oradea susţine că prevederile art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Constituţie potrivit cărora „jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”, deoarece legiuitorul a folosit în textul de lege criticat sintagma „trebuie să solicite”, introducând prin aceasta obligativitatea procedurii administrative.Totodată, Societatea Comercială "Pelorex" – S.R.L. din Tulcea arată că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 contravine art. 21 alin. (4) din Constituţie, precum şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât reglementează o cale de atac administrativ-jurisdicţională obligatorie.Pentru aceleaşi motive, primarul municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (4). De asemenea, se apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, întrucât exclud autorităţile administraţiei publice locale din rândul autorităţilor publice pentru care nu este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile.Tribunalul Bihor – Secţia Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Iaşi – Secţia contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi ale apărătorului Societăţii Comerciale "Pelorex" – S.R.L. din Tulcea, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1), (2) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– "Art. 7. – (1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta. … …………………………………………………………………………….(5) În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vătămaţi prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe, precum şi în cazul prevăzut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabilă." … Aceste dispoziţii sunt considerate de autorii excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi alin. (4) privind caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile art. 21 alin. (1) şi (4) din Legea fundamentală.Astfel, prin Decizia nr. 670 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 27 ianuarie 2006, Curtea a reţinut că „instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional, nu este contrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti”.Totodată, prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a statuat că „textul constituţional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate ce instituie obligaţia persoanei vătămate de a se adresa cu reclamaţie organului administrativ emitent al actului contestat, mai înainte de sesizarea instanţei de contencios administrativ”. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a stabilit că „dispoziţia constituţională invocată în susţinerea excepţiei a prevăzut că sunt facultative şi gratuite numai jurisdicţiile speciale administrative. Nici o dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic.”Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reţinută. Textul legal criticat reprezintă, de fapt, o aplicare particulară a regulii instituite la alin. (1), pentru situaţia în care, conform art. 21 alin. (4) din Constituţie, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim nu a recurs la procedura administrativ-jurisdicţională.Pentru această situaţie, legiuitorul a înţeles să instituie obligaţia prevăzută de alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 554/2004, lege organică prin care se pot stabili condiţiile şi limitele exercitării dreptului de a sesiza instanţa, în acord cu prevederile art. 52 alin. (2) din Constituţie.Curtea constată că dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 nu aduc atingere textelor constituţionale invocate, constituind opţiunea legiuitorului exprimată în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.În ceea ce priveşte susţinerea autorului Societatea Comercială "Pelorex" – S.R.L. din Tulcea, potrivit căreia art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 contravine art. 6 alin. (1) din acelaşi act normativ, Curtea constată că nu intră în atribuţiile sale examinarea conformităţii dintre diferite dispoziţii legale, ci numai concordanţa cu principiile şi normele constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.D.L.B. Impex” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.721/CA/2005 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pelorex” – S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 666/CA/2005 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de primarul municipiului Iaşi şi Consiliul Local Iaşi în Dosarul nr. 9.300/2005 al Tribunalului Iaşi – Secţia contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește