DECIZIE nr. 333*) din 14 iulie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Decretului nr. 223/1974 privind reglementarea situaţiei unor bunuri şi a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă



–––––Notă …
*) Definitivă prin nerecurare.Lucian Stangu – preşedinteRomul Petru Vonica – judecător Victor Dan Zlatescu – judecătorConstantin Burada – magistrat-asistentCompletul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă, prin Încheierea din 16 aprilie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 3.186/1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Decretului nr. 223/1974 privind reglementarea situaţiei unor bunuri şi a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Jitaru Petre şi Jitaru Maria.În motivarea excepţiei se susţine ca Decretul nr. 223/1974 este neconstitutional, deoarece contravine art. 41 din Constituţie privind protecţia proprietăţii private şi art. 35 din aceeaşi lege ce reglementează proprietatea, ca art. 330^1 din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din legea fundamentală, fiindca stabileşte dreptul procurorului general de a declara oricând recurs în anulare, fără limita de timp, contrar dispoziţiilor constituţionale care garantează oricărei persoane accesul liber la justiţie, în condiţii legale, cu respectarea termenelor procedurale.Exprimandu-şi opinia în conformitate cu art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea Suprema de Justiţie a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu este intemeiata, textul fiind constituţional, iar în ce priveşte Decretul nr. 223/1974, dispoziţiile acestuia nu sunt incidente în cauza, deoarece judecarea recursului în anulare, cu care a fost sesizată, nu depinde de dispoziţiile sale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia, fiind legal sesizată.Cat priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Decretului nr. 223/1974, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea poate fi sesizată de instanţele judecătoreşti asupra neconstitutionalitatii unor prevederi din legi sau ordonanţe de care depinde judecarea cauzei, or, judecarea recursului în anulare, cu ocazia căreia a fost invocată excepţia, nu are vreo legătură cu prevederile decretului amintit.Practica constanta a Curţii a statuat ca excepţiile sunt vadit nefondate atunci când nu privesc nici una dintre dispoziţiile legale de care depinde judecarea cauzei de către instanţa judecătorească. În acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 29 din 29 martie 1995, definitivă prin Decizia nr. 118 din 21 noiembrie 1995, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 15 ianuarie 1996.Pe de altă parte, nici nu este posibila constatarea neconstitutionalitatii Decretului nr. 223/1974 pe baza Constituţiei din anul 1991, deoarece ar insemna să se confere regimului constituţional actual un efect retroactiv, ceea ce art. 15 alin. (2) din Constituţie interzice, şi nici în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituţie, deoarece este vorba de un drept constituit conform unei legi anterioare, care nu poate fi stins fără a se da putere retroactivă legii noi şi fără a se încalcă dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.De altfel, prin Decizia nr. 14, pronunţată la 10 martie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 mai 1993, Curtea Constituţională a constatat ca "Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat expres prin Decretul-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989, situaţie în care examinarea sa astăzi, sub aspectul neconstitutionalitatii, nu mai este posibila, impunandu-se aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992″.Caracterul vadit nefondat al excepţiei rezultă şi din împrejurarea ca se solicita constatarea neconstitutionalitatii Decretului nr. 223/1974 în raport cu Constituţia din 1965, ea însăşi abrogată prin Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale.În raport cu considerentele mai sus menţionate, se constată că, sub aspectul dreptului constituţional, nu suntem în prezenta unei excepţii de neconstituţionalitate, în sensul art. 144 lit. c) din Constituţie, întrucât, pentru ca aceasta sa existe, nu este suficient ca o parte sa o invoce în apărarea sa, ci trebuie ca în mod real norma vizata prin excepţie să fie în vigoare şi contrară Constituţiei.În legătură cu dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin Legea nr. 17/1997, pentru modificarea articolului 330^1, s-a statuat ca recursul în anulare poate fi declarat de procurorul general în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, în cazul motivului de recurs în anulare prevăzut de art. 330 pct. 1, sau în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în cazul motivului de recurs cuprins în art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Rezultă ca, în urma modificării textului de lege, excepţia este lipsită de obiect.În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997, statuand ca, prin instituirea termenului de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare, excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, legat de inexistenta unui termen pentru declararea acestuia, rămâne fără obiect.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate invocată de Jitaru Petre şi Jitaru Maria în Dosarul nr. 3.186/1996 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă privind:– dispoziţiile Decretului nr. 223/1974 privind reglementarea situaţiei unor bunuri;– dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, constatând ca excepţia invocată în legătură cu aceste prevederi este lipsită de obiect.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată la data de 14 iulie 1997.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Lucian StanguMagistrat-asistent,Constantin BuradaÎn cauza decesului magistratului-asistent Constantin Burada, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în locul acestuia semneazăMagistrat-asistent,Valer-Vasilie Bica–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește