DECIZIE nr. 329 din 17 martie 2009

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia Miu – prim-magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Elena Bărbăcioru în Dosarul nr. 19.004/300/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Prim-magistratul-asistent referă că partea Alexandru Corneliu Sgarbură a depus la dosar o cerere de acordare a unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Preşedintele pune în discuţie cererea, faţă de care reprezentantul Ministerului Public arată că se opune, motivând că, având în vedere data la care instanţa de judecată a pronunţat încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, partea a avut la dispoziţie timp suficient pentru angajarea unui apărător.Curtea, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă respinge cererea, întrucât nu este temeinic motivată.Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 19.004/300/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Elena Bărbăcioru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze privind acţiunea în constatarea nulităţii unui act.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât exclud posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor. Astfel, dispoziţiile criticate interzic "apriori accesul la justiţie în anularea unui act juridic (certificatul de moştenitor) a celor care nu au vocaţie succesorală."Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, potrivit cărora: „(1) Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.(2) În cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public competent în soluţionarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecăţii." … Dispoziţiile constituţionale considerate ca fiind încălcate prin textul criticat sunt cele ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate reglementează posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanţei de judecată în vederea anulării unui certificat de moştenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu încălcarea drepturilor lor. Având în vedere această soluţie legislativă, Curtea Constituţională constată că este nefondată critica de neconstituţionalitate, în sensul că prevederile art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 exclud posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a contesta certificatul de moştenitor, deoarece aceste prevederi nu fac nicio distincţie între succesori şi terţele persoane care ar putea fi vătămate prin folosirea unui certificat de moştenitor emis cu încălcarea legii.Pe de altă parte, potrivit art. 99 alin. (1) coroborat cu art. 100 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, astfel cum a fost modificată, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc şi pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.Faţă de acestea, Curtea constată că dispoziţiile ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu obstaculează accesul la justiţie al părţilor interesate. Este evident că dreptul de acces la justiţie a fost exercitat de însăşi autoarea excepţiei prin introducerea acţiunii în anularea unui certificat de moştenitor.De altfel, certificatul de moştenitor are valoarea unei dovezi prin care se atestă calitatea de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane, el nu constituie titlu de proprietate şi nu înlătură posibilitatea persoanelor străine de moştenire de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi de a-şi apăra drepturile şi interesele în justiţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Elena Bărbăcioru în Dosarul nr. 19.004/300/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește