DECIZIE nr. 327 din 10 aprilie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorOana Cristina Puică – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal, excepţie ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu şi Ioana Dudaş în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 453D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 248 şi 248^1 din Codul penal, ci sunt nemulţumiţi, în realitate, de modul de aplicare a acestor prevederi de lege de către organele de urmărire penală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 1 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 28.176/3/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal.Excepţia a fost ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu şi Ioana Dudaş cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea, printre altele, a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 248 şi 248^1 din Codul penal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 248 şi 248^1 din Codul penal încalcă egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în condiţiile în care prejudiciul a fost reţinut exclusiv pe baza unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, deşi în cauză nu există nicio constituire de parte vătămată, respectiv civilă. Astfel, inculpaţii, "conform art. 248 şi art. 248^1 din Codul penal, în accepţiunea procurorului, sunt obligaţi să accepte ideea că s-a produs un prejudiciu şi că acesta este motivul pentru care sunt trimişi în judecată, fiind obligaţi să participe la procesul penal împotriva voinţei lor".Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorii excepţiei. Mai arată că, pe de o parte, critica acestora referitoare la aspecte punctuale ale speţei reprezintă o interpretare care distorsionează grav normele de procedură penală privind punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, iar, pe de altă parte, consideraţiile de ordin general nu sunt în măsură a susţine excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 832/2007, nr. 730/2008, nr. 174/2009 şi nr. 170/2010, în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 şi 248^1 din Codul penal, având următorul cuprins:– Art. 248: "Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.";– Art. 248^1: "Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 248 şi 248^1 din Codul penal, ci sunt nemulţumiţi, în realitate, de modul de aplicare a acestor prevederi de lege de către organele de urmărire penală. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi 248^1 din Codul penal, excepţie ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu şi Ioana Dudaş în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește