DECIZIE nr. 326 din 27 noiembrie 2001

referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată, cu modificările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Electrica” – S.A. – Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva în Dosarul nr. 1.888/2001 şi în Dosarul nr. 1.901/2001 ale Tribunalului Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, precum şi faptul ca acestea au acelaşi autor, ridica din oficiu problema conexarii dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale în vederea conexarii.Curtea, în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 250C/2001 la Dosarul nr. 249C/2001.Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate, ca neintemeiate, arătând ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin încheierile din 16 mai 2001, pronunţate în dosarele nr. 1.888/2001 şi nr. 1.901/2001, Tribunalul Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţiile de neconstituţionalitate a pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată, cu modificările ulterioare, excepţii ridicate de Societatea Comercială „Electrica” – S.A. – Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (2) teza I, art. 53 alin. (2) şi ale art. 138 alin. (2) din Constituţia României, deoarece:– contrar art. 138 alin. (2) din Constituţie, prin prevederile pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994, republicată, se da posibilitatea consiliilor locale sa fixeze impozite pe construcţii speciale, fără ca legea sa conţină un text care să cuprindă obligaţia de plată a unui impozit pe această categorie de construcţii şi fără ca noţiunea de construcţii speciale să fie definită;– se instituie o discriminare între agenţii economici care deţin construcţii speciale nesupuse impozitului şi cei care deţin construcţii de aceeaşi natura, pentru care plătesc impozit, incalcandu-se prin aceasta dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza I din Constituţie;– se încalcă principiul înscris în art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, în conformitate cu care sistemul legal de impunere trebuie să asigure o aşezare justa a sarcinilor fiscale.Tribunalul Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază excepţiile ca fiind neintemeiate, deoarece normele privind impunerea construcţiilor speciale, stabilite prin Legea nr. 27/1994, nu încalcă principiile sistemului legal de impunere şi nici nu creează o inegalitate în protecţia proprietăţii private.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca prevederile din Legea nr. 27/1994, referitoare la anumite construcţii speciale declarate neimpozabile şi la competenţa consiliilor locale de a aviza neimpunerea altor construcţii de natura similară, nu încalcă dispoziţiile art. 138 alin. (2) din Constituţie, prin care, cu valoare de principiu, s-a prevăzut ca impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene în limitele şi în condiţiile legii. Guvernul considera, de asemenea, ca eventuala depasire de către autorităţile locale a mandatului conferit de lege, ca şi omisiunea definirii prin lege a unor termeni nu intra sub incidenţa controlului exercitat de Curtea Constituţională.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată, cu modificările ulterioare, dispoziţii al căror conţinut este următorul: „Construcţiile speciale: (1) sonde de ţiţei, gaze, sare; (2) platforme de foraj marin; (3) centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, staţii de transformare, staţii de conexiuni şi posturi de transformare subterane; (4) centrale nuclearoelectrice; (5) cai de rulare; (6) galerii, planuri înclinate subterane şi rampe de put; (7) puţuri de mina; (8) coşuri de fum; (9) tunuri de răcire; (10) baraje şi construcţii accesorii; (11) diguri; (12) construcţii hidromotrice, oceanografice şi hidrometeorologice; (13) poduri, viaducte, apeducte, tuneluri; (14) conducte pentru transportul produselor petroliere, gazelor şi al lichidelor industriale; (15) altele de natura similară, cu avizul consiliilor locale.”Textele constituţionale, invocate de autorul excepţiei ca fiind incalcate, sunt cele ale art. 41 alin. (2) teza I, referitor la ocrotirea proprietăţii în mod egal, indiferent de proprietar, ale art. 53 alin. (2) referitor la aşezarea justa a sarcinilor fiscale şi ale art. 138 alin. (2) referitor la impozitele şi taxele locale.Examinând excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele:Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale a stabilit în art. 4 alin. 1 regula ca impozitul pe clădiri se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea acestora, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora. De la aceasta regula, a obligativitatii plăţii impozitului pentru toate categoriile de clădiri, prin art. 8 alin. 2 din lege s-a prevăzut o excepţie, formulată în redactarea iniţială (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 24 mai 1994) în următorii termeni: „Lista clădirilor care nu sunt supuse impozitului pe clădiri este redata în anexa nr. 2.” Potrivit anexei menţionate nu erau supuse impozitului trei categorii de clădiri, şi anume: 1. Clădirile instituţiilor publice, cu excepţia celor folosite în alte scopuri; 2. Clădirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura şi arheologie, precum şi muzeele şi casele memoriale, cu excepţia spaţiilor acestora folosite în alte scopuri; 3. Clădirile care prin destinaţie constituie lacasuri de cult, aparţinând cultelor recunoscute de lege.Ulterior, prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 25 august 1995, art. 8 alin. 2 din Legea nr. 24/1994 a fost modificat având următorul cuprins: "Lista clădirilor şi construcţiilor care nu sunt supuse impozitului este redata în anexa nr. 2." Prin aceeaşi ordonanţa, în lista menţionată, după pct. 3 s-a adăugat pct. 4 cu următorul cuprins: "Construcţii şi amenajări funerare din cimitire."Anexa nr. 2 a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 30 decembrie 1998, care a adăugat un punct nou, respectiv pct. 5, compus din 14 subpuncte cu următorul cuprins: „Construcţiile speciale: (1) sonde de ţiţei, gaze, sare; (2) platforme de foraj marin; (3) centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, staţii de transformare, staţii de conexiuni şi posturi de transformare subterane; (4) centrale nuclearoelectrice; (5) cai de rulare; (6) galerii, planuri înclinate subterane şi rampe de put; (7) puţuri de mina; (8) coşuri de fum; (9) tunuri de răcire; (10) baraje şi construcţii accesorii; (11) diguri; (12) construcţii hidromotrice, oceanografice şi hidrometeorologice; (13) poduri, viaducte, apeducte, tuneluri; (14) conducte pentru transportul produselor petroliere, gazelor şi al lichidelor industriale.”În sfârşit, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 15/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 3 martie 1999, în completarea anexei arătate s-a adăugat la pct. 5 subpunctul (15) cu următorul cuprins: „altele de natura similară, cu avizul consiliilor locale.”Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, urmând să fie respinse.Astfel este neîntemeiată susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia prin textul care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate s-a dat posibilitatea consiliilor locale sa fixeze impozite pe construcţii speciale, fără ca legea sa conţină o dispoziţie care să cuprindă obligaţia de plată a unui impozit pe această categorie de construcţii şi fără ca noţiunea de construcţii speciale să fie definită. Din analiza prevederilor legale criticate rezultă ca legiuitorul a stabilit cadrul legal de impunere a clădirilor şi a construcţiilor speciale – definite în Legea nr. 27/1994 prin enumerare şi prin precizarea ca lista acestora poate fi completată „cu altele de natura similară”.Pe de altă parte, este de observat ca susţinerea autorului excepţiei, în sensul că prin art. 8 alin. 2, cu referire la pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994, republicată, cu modificările ulterioare, se da posibilitatea autorităţilor locale sa stabilească impozitul pe construcţii speciale în mod arbitrar, nu poate fi primită, deoarece prin textul citat nu se prevede posibilitatea stabilirii impozitului pe clădiri asupra construcţiilor speciale pe care le enumera, ci, dimpotriva, se exceptează aceste construcţii de la impozit.În ceea ce priveşte necuprinderea în anexa menţionată a unor construcţii speciale ca cele nominalizate în acţiunea formulată de autorul excepţiei în dosarele nr. 1.888/2001 şi 1.901/2001 ale Tribunalului Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ, nu poate duce la concluzia ca ar contraveni prevederilor art. 138 alin. (2) din Constituţie şi nici altor prevederi ale Legii fundamentale. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 148 din 17 decembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 martie 1997, faptul ca legiuitorul are libertatea de a aprecia asupra situaţiilor în care poate stabili anumite facilităţi fiscale, iar astfel de optiuni nu pot fi cenzurate pe cale de contencios constituţional.Textul criticat nu încalcă nici prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", şi nici prevederile art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale", deoarece nu conţine discriminări în funcţie de forma de proprietate asupra clădirilor şi construcţiilor speciale supuse impozitului sau în funcţie de alte criterii.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind taxele şi impozitele locale, republicată, cu modificările ulterioare, excepţii ridicate de Societatea Comercială „Electrica”-S.A. – Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Deva în dosarele nr. 1.888/2001 şi nr. 1.901/2001 ale Tribunalului Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește