DECIZIE nr. 320 din 5 martie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 3.515/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată de Fundaţia Naţională pentru Tineret (F.N.T.) în acelaşi dosar.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, solicită admiterea acesteia şi constatarea ca fiind neconstituţionale aceste prevederi, în măsura în care ascultarea părţilor cu privire la admisibilitatea cererii de intervenţie are loc fără comunicarea cererii de intervenţie. Chiar dacă în jurisprudenţa sa anterioară Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii acestor prevederi, motivele de neconstituţionalitate invocate în cazul de faţă nu au mai fost analizate de Curte. Aceste prevederi de lege încalcă garanţiile prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.515/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată şi de Fundaţia Naţională pentru Tineret (F.N.T.).În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin aplicarea acestora se ajunge la exproprierea unor imobile ale Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi se împiedică asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării, lăsând practic fundaţia fără sediu şi tineretul fără organizare la nivel central.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 21 decembrie 2006, aprobată prin Legea nr. 67/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 27 martie 2008.Aceste prevederi au următoarea redactare:– Art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă: "După ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei.[…]După încuviinţarea în principiu, instanţa va dispune comunicarea intervenţiei şi, în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va trebui depusă.";– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 are următorul cuprins:"Art. I. – Legea tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:«(2) Patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret este constituit din fonduri băneşti, prevăzute în anexă, şi alte active care au aparţinut structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, precum şi din imobile, fonduri materiale şi financiare dobândite în timpul funcţionării sale.»2. Titlul anexei va avea următorul cuprins:«Fondurile băneşti care fac obiectul prevederilor art. 14 alin. (2) din lege»3. Punctul 1 din anexă se abrogă.Art. II. – Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007."Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, art. 49 alin. (5) privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 136 referitor la dreptul de proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Asupra constituţionalităţii prevederilor art. 52 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 560 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 14 august 2007, şi Decizia nr. 615 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2 august 2007, statuând în sensul constituţionalităţii acestor prevederi.Curtea a decis că asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei se pronunţă instanţa de judecată, după ascultarea părţilor şi a celui ce intervine, fiind astfel asigurate garanţiile accesului liber la justiţie, şi că reclamantul beneficiază de suficiente garanţii procesuale menite să concretizeze dreptul acestuia la un proces echitabil.Art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede că "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. Aşa fiind, dispoziţiile criticate reprezintă expresia aplicării acestor dispoziţii constituţionale.În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006, Curtea constată că şi aceasta a mai fost supusă controlului de constituţionalitate într-o cauză în care criticile de neconstituţionalitate vizau, printre altele, şi încălcarea art. 44 alin. (1) şi (2), ale art. 49 alin. (5) şi ale art. 136 alin. (5) din Constituţie.Astfel, prin Decizia nr. 272 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 25 aprilie 2008, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut următoarele: «Aşa cum rezultă din motivarea ordonanţei de urgenţă criticate, imobilul în litigiu este proprietate publică, or, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituţie, „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”.De altfel, problema stabilirii titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, a valabilităţii titlului cu care acest imobil a intrat în patrimoniul acestei fundaţii reprezintă o chestiune de fapt care este de competenţa instanţei de judecată."»Atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, neexistând temeiuri pentru modificarea jurisprudenţei Curţii în această materie.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 3.515/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată de Fundaţia Naţională pentru Tineret (F.N.T.) în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește