DECIZIE nr. 32 din 19 ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Ştefan în Dosarul nr. 408/118/2005 al Tribunalului Constanţa – Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.262D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 408/118/2005, Tribunalul Constanţa – Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Ştefan într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei amenzi judiciare aplicate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că soluţionarea de către aceeaşi instanţă a cererii de reexaminare, în camera de consiliu, a încheierii prin care s-a stabilit o amendă judiciară încalcă prevederile constituţionale privind dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Constanţa – Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că în cadrul cererii de reexaminare nu se soluţionează fondul litigiului, ci se verifică dacă, faţă de motivele invocate de petent, se poate reveni sau nu asupra amenzii aplicate. Din această cauză, cererea de reexaminare nu a fost considerată o cale de reformare care să fie soluţionată de o instanţă superioară, ci o cale de atac de retractare, care se soluţionează de aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea atacată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior şi reţinut de Curtea Constituţională în deciziile nr. 260 din 20 martie 2007, nr. 862 din 9 octombrie 2007, nr. 836 din 8 iulie 2008, nr. 200 din 17 februarie 2009, nr. 410 din 26 martie 2009 şi nr. 477 din 2 aprilie 2009. Cu acele prilejuri, Avocatul Poporului a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă în toate cazurile.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, concluziile procurorului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 24 privind dreptul la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra prevederilor criticate s-a mai pronunţat, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, spre exemplu prin Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr. 1.403 din 20 octombrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, sau prin Decizia nr. 836 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, decizii prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.Astfel, Curtea a reţinut că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului.Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, şi se soluţionează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de reexaminare nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Ştefan în Dosarul nr. 408/118/2005 al Tribunalului Constanţa – Secţia a II-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește