DECIZIE nr. 317 din 20 noiembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, excepţie ridicată de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun şi Evghenia Mante în Dosarul nr. 3.975/2000 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, textul criticat nefiind contrar prevederilor art. 41 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 mai 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.975/2000, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, excepţie ridicată de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun şi Evghenia Mante într-o cauza având ca obiect recursul declarat de aceştia împotriva Încheierii de şedinţa din 13 iunie 2000 prin care s-a dispus instituirea unor măsuri asiguratorii, în temeiul textului de lege criticat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca măsurile prevăzute de textul criticat "încalcă dreptul de proprietate ocrotit de art. 47 din Constituţia României, pornind de la premisa de vinovăţie, ceea ce este inadmisibil".Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia invocată este neîntemeiată, întrucât luarea măsurilor asiguratorii de către instanţele Curţii de Conturi nu aduce atingere dreptului de proprietate privată al persoanelor supuse jurisdicţiei acestei Curţi.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu motivarea ca textul de lege criticat nu este contrar prevederilor art. 41 din Constituţie, iar măsurile asiguratorii dispuse de Curtea de Conturi în temeiul art. 67 din Legea nr. 94/1992, republicată, au ca scop împiedicarea diminuării activului patrimonial al debitorului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, dispoziţii care au următorul cuprins: „(1) În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (1) şi (2), colegiul jurisdicţional este obligat sa dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării repararii prejudiciului rezultat din actul de investire, al plăţii dobânzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecată.(2) Măsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicţional se executa prin organul competent teritorial al Ministerului Finanţelor, care este obligat sa procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi a oricăror venituri ale pârâtului şi să le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de investire, înaintând instanţei actele încheiate. … (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile când colegiul jurisdicţional a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, după caz, art. 37 alin. (4), mai înainte de a fi investit cu judecarea cauzei. … (4) Împotriva încheierilor colegiului jurisdicţional, prin care au fost dispuse ori încuviinţate măsurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdicţional, care nu suspenda executarea acestora." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin ca aceste dispoziţii "încalcă dreptul de proprietate ocrotit de art. 47 din Constituţia României, pornind de la premisa de vinovăţie". Curtea constata ca art. 47 din Constituţie statuează în legătură cu "Dreptul de petiţionare" şi în consecinţa nu are incidenţa în cauza. În realitate, din conţinutul criticii formulate rezultă ca dispoziţiile constituţionale considerate a fi fost incalcate sunt cele cuprinse în art. 41 privind "Protecţia proprietăţii private" şi în art. 23 alin. (8), potrivit căruia "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată". Asa fiind, controlul de constituţionalitate urmează să fie efectuat prin raportare la aceste dispoziţii din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata ca aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţa, urmează să fie respinsă.Art. 67 din Legea nr. 94/1992, republicată, stabileşte, pentru colegiul jurisdicţional care judeca şi hotărăşte cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de persoane supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, obligaţia de a dispune sau incuviinta luarea unor măsuri asiguratorii prevăzute de lege în scopul asigurării repararii prejudiciului rezultat din actul de investire. Ratiunea instituirii prin lege a măsurilor asiguratorii este aceea de a-l împiedica pe debitor să-şi diminueze, pe parcursul procesului, activul patrimonial, pentru a fi conservate posibilităţile de reparare a prejudiciului cauzat. Aceasta indisponibilizare a bunurilor debitorului nu diminuează patrimoniul persoanei în cauza. De altfel, art. 41 din Constituţie, invocat chiar de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate, prin alin. (1), garantează dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului, dar nu exclude limitarea unor prerogative ale dreptului de proprietate. Conform acestui text „Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege”. Asa fiind, Curtea nu poate retine încălcarea prin dispoziţiile criticate a prevederilor art. 41 din Constituţie, referitoare la protecţia proprietăţii private.În legătură cu invocarea încălcării art. 23 alin. (8) din Constituţie, Curtea observa ca prezumţia de nevinovatie cu privire la care statuează acest text constituţional este proprie doar procesului penal, neavând nici o legătură cu cauzele de natura civilă, comercială sau de contencios administrativ. În consecinţa, şi aceasta critica de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 67 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, excepţie ridicată de Cristian Istratescu, Gavrila Craciun şi Evghenia Mante în Dosarul nr. 3.975/2000 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește