DECIZIE nr. 316 din 13 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, devenite art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) după modificarea şi completarea adusă prin Legea nr. 262/2007„, excepţie ridicată de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului în Dosarul nr. 3.715/111/2005 (număr în format vechi 3.715/CA/2005) al Tribunalului Bihor – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că autorul excepţiei critică prevederile din Legea nr. 554/2004 anterioare modificării intervenite prin Legea nr. 262/2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.715/111/2005 (număr în format vechi 3.715/CA/2005), Tribunalul Bihor – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, devenite art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) după modificarea şi completarea adusă prin Legea nr. 262/2007„. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unor hotărâri emise de Consiliul Local al Municipiului Oradea.În motivarea excepţiei se susţine, în esenţă, că limitarea în timp a dreptului de a cere anularea unui act administrativ unilateral "are caracter vădit restrictiv şi discriminatoriu, iar drepturile procesuale sunt expuse abuzurilor", împiedicând exercitarea dreptului de acces liber la justiţie. Aceasta, deoarece "actele administrative unilaterale nu sunt făcute publice prin mijloacele obişnuite de publicitate şi nici nu sunt comunicate, astfel că persoanele direct vizate şi interesate nu pot lua cunoştinţă de acestea decât, eventual, atunci când drepturile lor sunt efectiv vătămate, ca efect al punerii în executare a actului administrativ". În plus, arată că dreptul de a se adresa instanţei "este formalizat excesiv, restrâns sau chiar înlăturat prin efectul lipsirii persoanei vătămate de dreptul de a lua cunoştinţă despre un act administrativ care afectează un drept civil, administrativ sau de orice natură, de care ar putea beneficia", întrucât administraţia publică locală emitentă nu este obligată să comunice actul persoanei direct interesate.Tribunalul Bihor – Secţia comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea termenului de decădere de cel mult un an în care terţii se pot adresa instanţei pentru anularea actului administrativ nu constituie o încălcare a dreptului de liber acces la justiţie şi la un proces echitabil. Apreciază că, instituind acest termen, legiuitorul a avut în vedere securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, la data sesizării Curţii Constituţionale, textul de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu mai era în vigoare în forma contestată de autor. Arată că şi dispoziţiile art. 11 lit. b) din Legea nr. 554/2004 au fost modificate, fiind preluate de lit. c), cu eliminarea trimiterii la termenul de un an de la data emiterii actului.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. Precizează că acestea nu contravin niciuneia dintre dispoziţiile Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2): "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: (….)c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii; (….) … (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care garantează dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 52 care consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei şi art. 53 referitor la posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din motivarea scrisă a acesteia care, formal, se referă numai la "prevederile art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004„, instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia a dedus că obiectul acesteia îl constituie atât prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007, cât şi cele ale art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.De fapt, critica autorului este îndreptată, în exclusivitate, împotriva dispoziţiilor acestui din urmă articol, însă în redactarea anterioară modificării operate prin Legea nr. 262/2007. Astfel, critica se axează pe ideea îngrădirii accesului liber la justiţie ca urmare a imposibilităţii cunoaşterii existenţei actului administrativ unilateral vătămător şi, în consecinţă, imposibilitatea contestării lui pe calea contenciosului administrativ. În opinia autorului, care, aşa cum s-a precizat, are în vedere forma anterioară a textului, această imposibilitate derivă din fixarea termenului restrictiv de cel mult un an de la data emiterii actului în care se putea solicita instanţei anularea actului. Or, în forma actuală, textul art. 11 alin. (2) oferă şi terţilor interesaţi posibilitatea de a contesta legalitatea actului, într-un termen care are o dată de la care începe să curgă ce poate fi stabilită cu certitudine. În prezent, terţii nu mai pot susţine că nu au exercitat în termenul legal acţiunea în anularea actului din cauză că nu au ştiut de existenţa actului vătămător, întrucât termenul în care poate fi introdusă această acţiune este de cel mult un an şi se calculează nu numai de la data comunicării actului către persoanele interesate, dar şi de la data de la care terţii au luat la cunoştinţă, prin orice mijloace, de emiterea actului administrativ individual pe care au interesul să îl conteste. Aşadar, având în vedere că soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei nu a fost păstrată de textul de lege criticat în varianta actuală, excepţia este inadmisibilă.În ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea constată că autorul nu formulează, în mod concret, nicio critică de constituţionalitate, astfel încât excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece Curtea nu se poate substitui autorului în ceea ce priveşte motivarea excepţiei, întrucât un asemenea demers ar echivala cu o sesizare din oficiu, care nu este permisă de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului în Dosarul nr. 3.715/111/2005 (număr în format vechi 3.715/CA/2005) al Tribunalului Bihor – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește