DECIZIE nr. 314 din 6 aprilie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 800/M/2005 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că magistraţii care beneficiază de sporul de 40% la indemnizaţia de încadrare brută lunară, spor prevăzut de textul de lege criticat, se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de celelalte categorii de magistraţi, fapt ce justifică tratamentul juridic diferenţiat, fără a se aduce atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 800/M/2005, Tribunalul Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa cu ocazia soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect pretenţii pentru drepturi salariale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, fiind discriminatorii. Astfel, consideră că magistraţii care beneficiază de sporul de indemnizaţie prevăzut de textul de lege criticat sunt privilegiaţi în raport cu alte categorii de magistraţi, sens în care aminteşte situaţia procurorilor care instrumentează cauze privind infracţiuni de corupţie. Cu referire la situaţia sa personală menţionează că într-o perioadă de timp, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, i s-au repartizat spre instrumentare dosare privind infracţiuni de corupţie, dar i s-a refuzat acordarea sporului la indemnizaţie.Tribunalul Braşov – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, consideră că nu există nici o raţiune care să împiedice acordarea sporului prevăzut de art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 pentru procurorii care instrumentează cauze de corupţie, în caz contrar aplicarea acestui text de lege fiind discriminatorie, inechitabilă şi contrară ordinii instituite de Legea fundamentală.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege supus controlului de constituţionalitate reprezintă o transpunere în dreptul intern a unor prevederi internaţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Acest text nu instituie privilegii ori discriminări, prevăzând doar un tratament juridic diferenţiat pentru persoane care se află în situaţii diferite.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât tratamentul juridic diferenţiat este justificat de situaţiile diferite avute în vedere de legiuitor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracţiunile de corupţie – potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare -, procurorii care participă la judecarea acestor cauze, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţii săi şi procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de un spor de 40% la indemnizaţia de încadrare brută lunară. […]”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat prevede beneficiul unui spor la indemnizaţie pentru unele categorii de judecători şi procurori, determinaţi în raport cu specializarea lor, cu funcţiile în care sunt încadraţi şi cu atribuţiile pe care le au de îndeplinit.Sporul la indemnizaţie se încadrează în sfera drepturilor salariale suplimentare, care nu sunt drepturi fundamentale garantate de Constituţie. Ca atare, legiuitorul este singura autoritate competentă să le acorde şi să stabilească beneficiarii, precum şi conţinutul lor, cu condiţia să nu instituie privilegii sau discriminări în cadrul categoriilor de persoane aflate în situaţii identice.Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, Curtea constată că procurorii care instrumentează cauzele privind infracţiunile de corupţie nu sunt excluşi de la beneficiul sporului la indemnizaţie, dar competenţa de a efectua urmărirea penală în astfel de cauze aparţine în exclusivitate procurorilor încadraţi la Direcţia Naţională Anticorupţie, ale căror drepturi salariale sunt reglementate potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 800/M/2005 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 aprilie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește