DECIZIE nr. 311 din 19 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Transmixt” – S.A. din Bistrita în Dosarul nr. 3.381/2001 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Mihai Draga, administratorul Societăţii Comerciale "Miliard Impex" – S.R.L. din Bistrita. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura este legal îndeplinită.Partea prezenta apreciază ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, astfel ca solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului în domeniul reformei economice şi al strategiei de privatizare pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 30 ianuarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 3.381/2001, Tribunalul Bistrita-Nasaud – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999, cu modificările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Transmixt” – S.A. din Bistrita într-o cauza având ca obiect constatarea nulităţii unui contract de tranzacţie.Societatea Comercială "Transmixt" – S.A. Bistrita, prin concluziile scrise depuse în motivarea excepţiei, considera ca aceasta priveşte şi dispoziţiile art. 38 alin. (2)-(6) din Legea nr. 133/1999, dispoziţii care prevăd sancţiuni împotriva agenţilor economici care nu respecta dispoziţiile art. 12 din lege.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate constituie "un abuz de drept al statului" şi contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (1), alin. (2) teza I şi alin. (3), ale art. 49, precum şi ale art. 135 alin. (1) şi (6), deoarece "obliga agenţii economici cu capital majoritar de stat să-şi înstrăineze bunurile mobile şi imobile, proprietatea lor, temporar disponibile, închiriate unor agenţi economici cu capital privat". De asemenea, se susţine ca textul de lege criticat infrange prevederile art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Instanţa de judecată, retinand ca dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999 sunt aplicabile în speta, apreciază, motivat, ca acestea sunt „conforme spiritului” prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 133/1999, reglementand „problema înstrăinării activelor disponibilizate ale societăţii comerciale cu capital majoritar de stat sau regiilor autonome, în considerarea interesului economic general, al privatizării, în concordanta şi cu extinderea pieţei şi consolidarea, astfel, a economiei de piaţa prin reglementarea cadrului juridic necesar dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv prin crearea unor facilităţi”, nu contravine textelor constituţionale sau normelor internaţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), precum şi ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, dispoziţii care prevăd:"(1) Întreprinderile mici şi mijlocii au acces la activele disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi ale regiilor autonome, în următoarele condiţii:a) activele disponibile utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locatie de gestiune sau a contractului de asociere în participaţiune, încheiate cu societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi cu regiile autonome, la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi vândute, la solicitarea deţinătorului, la preţul negociat, stabilit pe baza raportului de evaluare după deducerea investiţiilor efectuate în activ de către chiriaş; … b) contractul de închiriere sau contractul de locatie de gestiune se va transforma, la solicitarea deţinătorului, în contract de leasing, cu clauza irevocabilă de vânzare; […] … (2) Societăţile comerciale şi companiile naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi regiile autonome sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data depunerii cererilor de către persoanele interesate, sa încheie contracte de vânzare-cumpărare prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) sau să asigure accesul prioritar la închirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile, în condiţiile alin. (1) lit. e). … (3) Vânzarea de active, în condiţiile alin. (1), se poate face şi cu plata în rate eşalonate pe termen de 3-5 ani, cu un avans de 5-20%." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";– Art. 41 alin. (1), alin. (2) teza I şi alin. (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. […] … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire."; … – Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 135 alin. (1) şi (6): "(1) Statul ocroteşte proprietatea. […](6) Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă." … De asemenea, se apreciază ca este infrant art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căruia: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 133/1999 stabilesc căile de sprijin şi accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la activele disponibile ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale regiilor autonome. În acest sens activele disponibile utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locatie de gestiune sau a contractului de asociere în participaţiune pot fi vândute, iar contractul în cauza va inceta sau se va transforma, la cererea deţinătorului, în contract de leasing cu clauza irevocabilă de vânzare. Aceasta nu afectează însă prevederile art. 41 sau pe cele ale art. 135 din Constituţie, ci reprezintă o opţiune a politicii statului în domeniul reformei economice şi al strategiei de privatizare, în deplina concordanta cu prevederile constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit cărora „Statul trebuie să asigure: […] b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”.Nu se poate retine nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 49 din Constituţie, deoarece dispoziţiile care fac obiectul excepţiei analizate sunt aplicabile unei categorii de persoane juridice, iar nu cetăţenilor. Aceasta înseamnă ca drepturile şi libertăţile persoanelor juridice, indiferent de forma lor de organizare ori de faptul ca sunt de drept privat sau public, nu fac obiectul reglementărilor cuprinse în titlul II din Constituţie. În acest sens este jurisprudenta constanta în materie a Curţii Constituţionale.Sunt nefondate şi susţinerile potrivit cărora dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se observa ca textul de lege criticat se armonizeaza cu acestea şi ca aceste garanţii nu ingradesc dreptul statului sa adopte legi care să asigure măsuri de protejare a interesului general.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) şi (3) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Transmixt” – S.A. din Bistrita în Dosarul nr. 3.381/2001 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește