DECIZIE nr. 310 din 19 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (4), precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gastro-Orizont” – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 8.165/2001 al Tribunalului Mehedinti – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei ca inadmisibila, având în vedere ca dispoziţiile legale criticate nu mai sunt în vigoare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 8.165/2001, Tribunalul Mehedinti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Gastro-Orizont" – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin într-o cauza ce are ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiat de comisarii Gărzii Financiare Mehedinti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât „se aplică şi produselor existente în stoc la producător, şi comercianţi, cu toate ca aceste mărfuri au fost achitate, aprovizionate, evidentiate şi supuse impozitării în regimul juridic anterior”. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din ordonanţa criticata, autorul excepţiei susţine ca acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 41, întrucât „în speta marfa vândută la un preţ mai mic decât cel stabilit de asociaţia unor producători, nu se poate confisca”.Instanţa de judecată considera ca excepţia este nefondata.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.În punctul de vedere al Guvernului se arata ca dispoziţiile art. 6 din ordonanţa criticata au fost abrogate, potrivit art. 62 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 158/2001, începând cu data de 1 ianuarie 2002. Referitor la celelalte dispoziţii legale criticate, se apreciază ca acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6, precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 31 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că la data sesizării Curţii (prin Încheierea din 10 decembrie 2001) aceste dispoziţii erau abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2002, potrivit art. 62 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001.De asemenea, se constată că aceste dispoziţii legale nu au fost preluate în actul normativ abrogator. În aceste condiţii rezultă ca au devenit incidente dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii legale în vigoare, astfel ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din aceasta ordonanţa a devenit inadmisibila.II. Referitor la dispoziţiile art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că, ulterior datei sesizării Curţii, a fost adoptată Legea nr. 521 din 17 iulie 2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002. Prin dispoziţiile art. 64 din acest act normativ se abroga prevederile art. 28-42, art. 50 alin. (2) şi ale art. 51-59 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, cu modificările şi completările ulterioare.De asemenea, se constată că aceste dispoziţii legale nu au fost preluate în actul normativ abrogator. În aceste condiţii rezultă ca au devenit incidente şi în acest caz dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii legale în vigoare, astfel ca şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, cu modificările şi completările ulterioare, a devenit inadmisibila.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (4), precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gastro-Orizont” – S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 8.165/2001 al Tribunalului Mehedinti – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește