DECIZIE nr. 309 din 29 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Victor Cantaragiu în Dosarul nr. 801/104/2010 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 359D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei, Victor Cantaragiu, a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci privesc probleme de interpretare şi aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 801/104/2010, Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Victor Cantaragiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Olt.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 290/2003, astfel cum este aplicată, este discriminatorie în ceea ce priveşte cuantumul extrem de mic al despăgubirilor acordate, în raport cu cele stabilite conform Legii nr. 10/2001 şi Legii nr. 247/2005 pentru proprietăţile imobiliare intravilane similare şi care nu pot fi restituite în natură.În acest context, arată că, prin aplicarea acestor legi, cetăţenii români care au fost persecutaţi în egală măsură şi sunt îndreptăţiţi a fi despăgubiţi sunt împărţiţi în două categorii. Astfel, celor care au avut imobile intravilane pe teritoriul actual al ţării noastre li se acordă despăgubiri integrale, la valoarea de piaţă şi neplafonate, în timp ce foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa li se acordă doar despăgubiri parţiale, la valoarea de patrimoniu şi plafonate, adică aproape simbolice.Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că autorul excepţiei îşi motivează excepţia prin comparaţie cu alte categorii de subiecte, cărora le este aplicată o altă reglementare juridică şi care nu se află într-o situaţie absolut identică. De asemenea, apreciază că limitarea cuantumului despăgubirilor, în contextul în care nu poate fi vorba de o reparaţie în natură, constituie atributul suveran al legiuitorului, fiind compatibilă cu principiul egalităţii şi nediscriminării cetăţenilor în faţa legii, în măsura în care se aplică unitar, egal şi echitabil faţă de toate subiectele vizate prin actul normativ în discuţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile Legii nr. 290/2003 sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Mai mult, arată că instituirea acordării de despăgubiri sau compensaţii reprezintă rezultatul opţiunii legiuitorului, care poate decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia anterioară.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, în integralitatea sa, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003.Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la susţinerea autorului acesteia potrivit căreia, deşi Legea nr. 290/2003, precum şi legile nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 şi nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, au ca obiectiv repararea unor nedreptăţi şi un conţinut normativ similar, aceste acte normative reglementează diferit modul de acordare a despăgubirilor pentru persoanele îndreptăţite.În acest context, Curtea constată că, în speţă, nu se poate pune problema încălcării principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât actul normativ criticat nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetăţeni aflate în situaţii identice, ci se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.Curtea a stabilit că principiul egalităţii în faţa legii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.Ca atare, tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care intră sub incidenţa Legii nr. 290/2003, în comparaţie cu persoanele cărora li se aplică prevederile Legii nr. 10/2001 sau Legea nr. 247/2005, se bazează pe situaţiile diferite în care se află acestea. Aşa fiind, având în vedere obiectul de reglementare al Legii nr. 290/2003, şi anume acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, şi pentru recoltele neculese din anul 1940, precum şi reglementarea condiţiilor de acordare a măsurilor reparatorii, sub aspectul persoanelor îndreptăţite, Curtea constată că reglementarea criticată nu aduce atingere principiului constituţional consacrat de art. 16.De altfel, referitor la cuantumul despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite, în jurisprudenţa sa în materie, precum Decizia nr. 219 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 14 aprilie 2011, Curtea a statuat că aceasta se referă la o soluţie legislativă care corespunde unei opţiuni politice ce ţine de competenţa legiuitorului, nefiind o problemă de contencios constituţional, deoarece este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea măsurilor pe care le stabileşte prin lege.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Victor Cantaragiu în Dosarul nr. 801/104/2010 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește