DECIZIE nr. 309 din 19 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Biserica Evanghelica C.A. Bucureşti în Dosarul nr. 3.653/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei, arătând ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.653/2001, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Biserica Evanghelica C.A. Bucureşti într-o cauza având ca obiect revendicarea unui imobil aparţinând comunităţii evanghelice din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arata ca dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 sunt contrare „drepturilor fundamentale pe care le au cultele religioase admise de stat, la educaţia religioasă a credinciosilor şi a personalului de cult”, fără a preciza textul constituţional încălcat.Cu privire la dispoziţiile art. 47 alin. (1) din aceeaşi lege, arata ca acestea contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 78 din Constituţie.Curtea de Apel Bucureşti considera ca excepţia este neîntemeiată, arătând ca alin. (2) al art. 8 rezerva imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, aplicarea unor acte normative speciale, "instanţele judecătoreşti urmând sa nu aplice prevederile Legii nr. 10/2001 categoriilor de imobile menţionate, ci sa judece acţiunile în revendicare promovate, potrivit dreptului comun”.Cu privire la dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, instanţa de judecată apreciază ca acestea nu contravin principiului constituţional al neretroactivitatii legii, deoarece legiuitorul arata în ce condiţii sunt aplicabile prevederile acestei legi, potrivit căreia persoana indreptatita poate alege calea acestei legi, renunţând la judecarea acţiunii în curs sau solicitând suspendarea cauzei.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca textele legale criticate sunt constituţionale.Guvernul considera excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, care au următorul conţinut:– Art. 8 alin. (2): "Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinaţiei acestora.";– Art. 47 alin. (1): "Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putând alege calea acestei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei."Examinând motivele de neconstituţionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, pentru motivele ce urmează:I. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, apreciate ca fiind neconstituţionale, prevăd ca regimul juridic al imobilelor vizate de text va fi reglementat prin legi speciale, până la adoptarea acestor reglementări fiind interzisă înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinaţiei acestora.Examinând criticile de neconstituţionalitate privind acest text, Curtea observa ca, deşi autorul excepţiei nu face trimitere la nici un text din Constituţie, afirma însă ca dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravin „drepturilor fundamentale pe care le au cultele religioase admise de stat”.Asupra constituţionalităţii acestui text de lege Curtea s-a mai pronunţat, de pilda prin Decizia nr. 353 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2002, constatând ca aceste dispoziţii nu sunt contrare prevederilor din Legea fundamentală.Soluţia pronunţată în aceasta decizie este valabilă şi în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.II. Cu privire la dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, autorul excepţiei considera, în esenta, ca aceste dispoziţii contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece, în opinia sa, prevederile Legii nr. 10/2001 se aplică şi în cazul acţiunilor în curs de judecată.În realitate, autorul excepţiei solicita Curţii să se pronunţe asupra aplicării în timp a prevederilor legale criticate. Or, sub acest aspect, jurisprudenta Curţii Constituţionale a statuat în mod constant că nu intră în competenţa Curţii controlul aplicării dispoziţiilor unei legi sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai constatarea dacă, sub aspectul retroactivitatii, aceste dispoziţii sunt în concordanta cu Constituţia. În acest sens menţionăm, de exemplu, Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, şi Decizia nr. 171 din 2 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 55 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 aprilie 2002, constatând ca dispoziţiile cuprinse în acest text sunt constituţionale.Soluţiile pronunţate în aceste decizii sunt valabile şi în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Biserica Evanghelica C.A. Bucureşti în Dosarul nr. 3.653/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește