DECIZIE nr. 307 din 10 iulie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, excepţie ridicată din Comisia pentru protecţia copilului Galaţi în Dosarul nr. 3.762/C/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 18 decembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 3.762/C/2002, Tribunalul Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată. Excepţia a fost ridicată de Comisia pentru protecţia copilului Galaţi într-o cauza civilă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, contravin art. 48 alin. (2) din Constituţie, precum şi principiului separaţiei puterilor în stat. În esenta, arata ca textul de lege criticat creează posibilitatea atacarii actelor emise de Comisia pentru protecţia copilului potrivit normelor de drept comun, iar nu în condiţiile şi limitele stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, ca lege organică, actele acestei comisii, ca autoritate a administraţiei publice, fiind acte administrative. De asemenea, autorul excepţiei susţine ca art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, infrange principiul constituţional al separaţiei puterilor de stat, deoarece permite instanţei de drept comun ca, substituindu-se comisiei pentru protecţia copilului, sa stabilească măsuri de ocrotire care sunt de competenţa organului administrativ.Instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arata ca prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, nu numai ca asigura accesul părţii interesate la căile de atac împotriva hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului, dar şi creează o cale mai lesnicioasa de realizare a intereselor copilului. În sprijinul acestui punct de vedere este invocată şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, concretizata prin Decizia nr. 282/2002.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul, apreciind excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arata ca "prin posibilitatea atacarii actelor administrative emise de Comisie, la instanţa judecătorească de drept comun, nu se poate vorbi despre limitarea dreptului persoanei vătămate de o autoritate administrativă de a se adresa justiţiei", atâta vreme cat "acest drept este conţinut de însuşi textul legal a cărui neconstituţionalitate se invoca". În acest sens face trimitere şi la soluţiile Curţii Constituţionale pronunţate în Decizia nr. 282/2002 şi în Decizia nr. 38/2003. De asemenea, considera ca scopul controlului judiciar exercitat de instanţa de drept comun "este tocmai acela al anulării unui act administrativ care prejudiciază interesele unei persoane", astfel ca apar ca eronate susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, apreciază ca asigurarea prin textul de lege criticat a principiilor accesului la justiţie şi controlului judecătoresc asupra actelor unui organ administrativ nu poate fi interpretată ca aducând atingere separaţiei puterilor în stat, deoarece, "pe de o parte, acestea sunt, la rândul lor, principii constituţionale, iar, pe de altă parte, ceea ce în mod clasic este denumit separaţie a puterilor în stat înseamnă, de fapt, echilibrul acestor puteri, controlul reciproc şi nicidecum lipsa interdependentei, a oricărui control, arbitrariu".Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arata ca, "pentru a forma obiectul unei acţiuni în contenciosul administrativ, este necesar ca actul prin care o persoană fizica sau juridică se considera vătămată într-un drept al său sa întrunească doua condiţii: să fie un act administrativ şi legea sa nu prevadă o alta cale judiciară de atac […], or, potrivit Legii nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, hotărârea comisiei poate fi atacată potrivit normelor de drept comun”. În susţinerea acestui punct de vedere sunt invocate Decizia nr. 282/2002 şi Decizia nr. 38/2003 prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, precizând ca acestea nu încalcă prevederile statuate în art. 48 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al instituţiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, dispoziţii ce au următoarea redactare: „Hotărârea comisiei poate fi atacată la judecătoria teritorială competenţa, potrivit normelor de drept comun.”În susţinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul excepţiei invoca încălcarea următoarelor prevederi constituţionale ale art. 48 alin. (2): "Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică." De asemenea, invoca încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 282 din 29 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 12 decembrie 2002, Curtea Constituţională a statuat ca aceste dispoziţii nu contravin prevederilor art. 48 din Constituţie. Cu acel prilej instanţa constituţională a reţinut ca, spre deosebire de art. 29 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 (în redactarea iniţială), care prevedea ca „Hotărârea Comisiei pentru protecţia copilului poate fi atacată în condiţiile Legii contenciosului administrativ”, în art. 34 aceeaşi ordonanţa (în redactarea data prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998) s-a prevăzut ca „Hotărârea comisiei poate fi atacată la judecătoria teritorială competenţa, potrivit normelor de drept comun”. Acest fapt însă nu a fost considerat ca aducând atingere prevederilor art. 48 din Constituţie. În acest sens, Curtea a reţinut ca „noua opţiune a legiuitorului asigura accesul părţii interesate la căile de atac împotriva hotărârilor Comisiei pentru protecţia copilului”. Mai mult, tot cu acel prilej, s-a arătat ca folosirea căilor de atac în procedura de drept comun asigura o cale mai lesnicioasa de realizare a intereselor copilului.Deoarece în speta nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.De asemenea, Curtea considera că nu sunt întemeiate nici argumentele autorului excepţiei care privesc încălcarea de către prevederile legale criticate a principiului separaţiei puterilor în stat. Într-adevăr, prin art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, se asigura accesul la justiţie şi controlul judecătoresc asupra actelor unui organ administrativ, principii constituţionale ce nu fac însă decât sa dea expresie principiului separaţiei puterilor în stat, care cuprinde în esenta sa ideea de echilibru şi control reciproc între autorităţi, iar nu separarea rigida a atribuţiilor acestora.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, excepţie ridicată de Comisia pentru protecţia copilului Galaţi în Dosarul nr. 3.762/C/2002 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește