DECIZIE nr. 306 din 13 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 6^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 6^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului vizează redactarea eliptică a textului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.283/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 228 alin. 6^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Tudorică Nell în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece, de vreme ce hotărârea procurorului de a nu începe urmărirea penală este supusă controlului judiciar prin plângerea în faţa judecătorului, ar trebui ca şi hotărârea procurorului de a dispune începerea urmăririi penale să poată fi atacată în acelaşi mod.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prin faptul că articolele legale criticate conferă posibilitatea promovării căii de atac a plângerii doar în privinţa soluţiilor prin care procurorul a pronunţat o soluţie de netrimitere în judecată se creează o inechitate pentru învinuitul devenit inculpat, care, prin promovarea unei căi de atac împotriva rezoluţiei de începere a urmăririi penale, ar putea obţine o soluţie favorabilă şi ar evita astfel o procedură care implică audierea sa, propunerea de probe în apărare etc. De asemenea, prin posibilitatea promovării unui astfel de control judiciar s-ar evita o prelungire inutilă a cercetării cauzei cu care a fost învestit organul de urmărire penală.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu cuprind privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalităţii în drepturi prevăzute de art. 4 şi 16 din Legea fundamentală. Instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi instituirea regulilor de exercitare a căilor de atac sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, în temeiul art. 126 şi 129 din Constituţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstitu ţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 228 alin. 6^1, cu denumirea marginală Începerea urmăririi penale, şi art. 278^1 alin. 1, cu denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:– Art. 228 alin. 6^1: "Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se poate face plângere la instanţa de judecată, potrivit art. 278^1şi următoarele.";– Art. 278^1 alin. 1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică reglementarea art. 228 alin. 6^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât nu asigură posibilitatea atacării în faţa judecătorului şi a altor acte ale procurorului, cum ar fi rezoluţia de începere a urmăririi penale. Or, prin critica de neconstituţionalitate se are în vedere completarea textelor legale criticate, soluţia legislativă în cauză nemulţumindu-l pe autorul excepţiei din perspectiva unor omisiuni referitoare la norme ori instituţii a căror existenţă ar fi dorit-o. Aşa fiind, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale modificarea actului supus controlului său în sensul dorit de autorul excepţiei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 6^1 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește