DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Lucian Mihai – preşedinteConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociaţia familială „Lion” din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 9 februarie 1999, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 23 februarie 1999.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 6 noiembrie 1998 Tribunalul Bistrita-Nasaud – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociaţia familială „Lion” din Suceava, cu susţinerea ca prevederea din Legea nr. 146/1997 privind cuantumul taxei de timbru care se datorează în situaţia exercitării căilor de atac este neconstitutionala, întrucât acesta este excesiv şi limitează liberul acces la justiţie.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată arata ca, deşi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a indicat expres textele legale vizate de excepţie şi nici dispoziţiile constituţionale cărora acestea le contravin, din susţinerile formulate rezultă ca este criticat art. 11 din Legea nr. 146/1997 prin raportare la art. 21 din Constituţie. Se apreciază ca în aceasta situaţie devin aplicabile prevederile art. 150 din legea fundamentală. În legătură cu excepţia, instanţa opineaza ca art. 11 din Legea nr. 146/1997 nu contravine art. 21 din Constituţie, „fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora”. Se mai arata ca excepţiile de la regula timbrarii acţiunilor în justiţie sunt posibile numai în situaţiile stabilite de lege.În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor se apreciază ca excepţia este neîntemeiată, întrucât, asa cum s-a stabilit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 29 ianuarie 1997, reglementarea timbrului judiciar şi a taxei de timbru constituie o problemă de fiscalitate pentru servicii publice. Stabilirea taxei de timbru şi a timbrului judiciar nu contravine art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, întrucât art. 21 din Constituţie nu prevede gratuitatea justiţiei şi nici interdicţii cu privire la taxele în justiţie. Se apreciază, de asemenea, ca acest text constituţional trebuie corelat cu prevederile art. 138 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, de unde rezultă ca legiuitorul este competent sa dispună în acest domeniu. Se mai arata ca "stabilirea taxelor de timbru pentru executarea căilor ordinare de atac are aceleaşi ratiuni ca şi stabilirea acestei taxe pentru judecarea în prima instanţa a cererilor în pretentie".Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede: „(1) Cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxeaza cu 50% din:– taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionată de prima instanţa;– taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani.(2) Se timbrează cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: … – încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;– încheierea de suspendare a judecării cauzei;– hotărârile de declinare a competentei şi de dezinvestire;– hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrata sau nesemnata;– hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematura, inadmisibila, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata ca aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.Este adevărat ca, potrivit art. 21 alin. (1) din Constituţie, "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime", dar aceasta nu înseamnă ca accesul la justiţie trebuie să fie considerat gratuit. Art. 21 din Constituţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. Potrivit legii, contribuţia justiţiabilului, prin avansarea unei părţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenţii.De altfel, în cauza, având în vedere modicitatea sumei stabilite ca taxa de timbru pentru exercitarea caii de atac, nu s-ar putea susţine ca prin cuantumul fixat s-a determinat îngrădirea accesului liber la justiţie.Susţinerea potrivit căreia în cauza ar fi aplicabile prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie urmează a fi înlăturată. Potrivit acestui text constituţional "Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii". Rezultă ca aceasta dispoziţie constituţională rezolva conflictul temporal dintre Constituţie şi celelalte acte normative în vigoare la data aprobării ei, cu consecinţe privind abrogarea sau modificarea implicita a reglementărilor ce contravin acesteia. Legea privind taxele judiciare de timbru nu intra sub incidenţa dispoziţiei constituţionale a art. 150 alin. (1), întrucât a fost adoptată în anul 1997, deci ulterior intrării în vigoare a Constituţiei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociaţia familială „Lion” din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 1999.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește