DECIZIE nr. 30 din 15 ianuarie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în Dosarul nr. 5.428/302/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal răspunde consilier juridic Monica Ganţă, pentru Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A., lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, considerând că dispoziţiile art. 35 din Decretul nr. 31/1954 sunt neconstituţionale, deoarece limitează sfera persoanelor ce pot reprezenta drepturile persoanelor juridice şi încalcă dreptul la muncă şi exercitarea liberă a profesiei, astfel cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 5.428/302/2006, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Excepţia a fost ridicată de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile atacate sunt neconstituţionale, întrucât exclud de la exercitarea drepturilor procesuale pe consilierii juridici ai persoanei juridice.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece consilierii juridici nu sunt reprezentanţi legali ai persoanei juridice, ci asigură reprezentarea convenţională a acesteia, legitimarea lor procesuală întemeindu-se pe actul de voinţă al organelor de conducere. Nu se pune, aşadar, problema încălcării unor drepturi proprii ale consilierilor juridici.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece obligaţia consilierului juridic de a se legitima procesual printr-un înscris ce emană de la organele de conducere ale persoanei juridice nu este de natură să aducă atingere în niciun fel drepturilor consacrate în Constituţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin Constituţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, având următorul conţinut:"Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale.Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însăşi.Faptele ilicite săvârşite de organele sale obligă însăşi persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiei lor.Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui ce le-a săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de cel al treilea."Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) referitoare la dreptul la muncă, ale art. 45 referitoare la libertatea economică şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică poate face acte juridice numai prin intermediul organelor care-i reprezintă voinţa. Astfel, se consacră teoria reprezentării legale, conform căreia orice persoană juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale, voinţa acestora fiind, de fapt, voinţa persoanei juridice înseşi.Pe de altă parte, Curtea reţine că, potrivit Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, persoana juridică este reprezentată de către consilierul juridic, însă în baza unei reprezentări convenţionale.Având în vedere acestea, susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea prevederilor art. 41 din Constituţie sunt neîntemeiate, deoarece dispoziţiile criticate nu limitează dreptul la muncă şi nici libertatea de alegere a profesiei. Faptul că persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale nu echivalează cu o restrângere a dreptului la muncă al consilierului juridic al acesteia.Totodată, Curtea constată că dispoziţiile art. 45 din Legea fundamentală, care se referă la accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă, nu au legătură cu regulile privind reprezentarea persoanelor juridice.Prin urmare, Curtea constată că, nefiind reţinută îngrădirea vreunui drept sau a vreunei libertăţi, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 53 din Constituţie, astfel încât nici această susţinerea a autorului excepţiei nu poate fi primită.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, excepţie ridicată de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în Dosarul nr. 5.428/302/2006 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește