DECIZIE nr. 30 din 13 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Conea amp; Conea” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece în cauză sunt formulate critici ce vizează, în realitate, modalitatea de aplicare şi interpretare a legii, şi nu aspecte de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.765/62/2007, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Conea amp; Conea" – S.R.L. din Braşov într-o acţiune promovată de Baroul Braşov prin care se solicită constatarea nulităţii unui act de constituire a unei societăţi profesionale de consultanţă şi reprezentare juridică.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate, care stabilesc competenţa materială a tribunalului de a judeca cereri de nulitate a unei societăţi comerciale, contravin art. 124 alin. (2) din Constituţie, deoarece este posibil ca aceiaşi judecători, delegaţi la oficiul pentru registrul comerţului, să fi îndeplinit anterior obligaţia de verificare, cenzurare şi constatare a legitimităţii obiectului de activitate a acelei societăţi comerciale şi a conformităţii acestuia cu ordinea publică, pronunţând o încheiere de autorizare şi înmatriculare. Apreciază că judecarea cererilor de nulitate este de competenţa curţii de apel, aceeaşi instanţă fiind învestită şi cu soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii judecătorului delegat privitoare la înmatricularea sau la orice înregistrări în registrul comerţului. Dispoziţiile de lege criticate "sunt neconstituţionale şi sub aspectul neclarităţii şi nedefinirii acţiunii în nulitate pentru care legea nu prevede un termen de prescripţie, dând astfel o posibilitate atemporală şi infinită de exercitare a acestei acţiuni de către orice persoană, punând astfel în pericol stabilitatea raporturilor juridice, echitabilitatea şi imparţialitatea actului de justiţie". În opinia autorului excepţiei, termenul de prescripţie al dreptului la acţiune în constatarea nulităţii unei societăţi comerciale ar trebui să fie de un an, astfel cum este reglementat în legislaţia majorităţii ţărilor comunitare şi după modelul termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în regularizare prevăzută de art. 48 din aceeaşi Lege nr. 31/1990.Dispoziţiile art. 56 lit. c) din Legea nr. 31/1990 sunt neconstituţionale şi prin aceea că prevăd sancţionarea cu nulitatea a unei societăţi comerciale pe motivul obiectului de activitate ilicit sau contrar ordinii publice, după ce, în prealabil, obiectul de activitate al acesteia a fost verificat şi cenzurat sub aceste aspecte, încheierea judecătorului delegat fiind executorie de drept, generând speranţa legitimă că societăţile înmatriculate îndeplinesc toate condiţiile de legalitate. Se încalcă, prin urmare, dreptul legitim la respectarea bunurilor, încheierea judecătorului constituind un „bun” în sensul prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ceea ce este de natură să lezeze şi stabilitatea hotărârilor judecătoreşti, cu consecinţa afectării interesului public şi a ordinii publice. Ingerinţa în exercitarea dreptului de proprietate al societăţilor nu respectă cerinţa de proporţionalitate şi nu serveşte protecţiei interesului general într-o societate democratică.În fine, se mai susţine că acţiunea în nulitate a unei societăţi comerciale pentru motivul că obiectul său de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice, după momentul intrării respectivei societăţi în circuitul economic, comercial, fiscal, de dreptul muncii, drept internaţional etc. îngrădeşte accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă în exercitarea activităţilor economice a căror legalitate a fost cenzurată de către judecător.Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu următorul conţinut:– Art. 56 lit. c): "Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: […]c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;"; … – Art. 57: "Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.";– Art. 58: "(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii. … (3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras. … (4) Asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3." … Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, art. 45 referitoare la libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 135 privind "Economia" şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. Totodată, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, care să evidenţieze relaţia de contrarietate dintre textele de lege supuse controlului şi norme sau principii constituţionale. În realitate, susţinerile sale privesc modalitatea de interpretare şi aplicare a acestor texte. Mai mult, acesta, fiind nemulţumit, în esenţă, de procedura legală de constatare a nulităţii unei societăţi comerciale, exprimă propuneri de lege ferenda cu privire la termenul de prescripţie al dreptului la acţiune în constatarea nulităţii unei societăţi comerciale.Aşa fiind, având în vedere că operaţiunile de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale revin în exclusivitate instanţelor de judecată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire al care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.De altfel, Curtea a mai analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale prin raportare la aceleaşi temeiuri constituţionale şi din prisma unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, excepţia fiind respinsă, de exemplu, prin Decizia nr. 394 din 25 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 21 aprilie 2008, şi Decizia nr. 542 din 13 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 13 iunie 2008.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Conea amp; Conea” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.765/62/2007 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 ianuarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește