DECIZIE nr. 295 din 9 iunie 2005

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 19/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 18 iulie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 849 09/10/2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorNicoleta Grigorescu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală, ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi nici celor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004, Curtea de Apel Braşov – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, într-un dosar având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei dispuse de procuror în Dosarul nr. 191/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că "prin instituirea unui termen de 20 de zile de la comunicarea soluţiei, pentru a formula plângere la procurorul ierarhic superior, art. 278 alin. 3 Cod procedură penală creează posibilitatea ca, datorită nerespectării unui termen într-o procedură prealabilă, persoana să nu mai beneficieze de liberul acces la justiţie, ca o consecinţă a tardivităţii". Ca urmare, textul de lege criticat nu asigură un acces la justiţie real şi efectiv, întrucât, "chiar dacă persoana urmează calea procedurală instituită prin art. 278^1 Cod procedură penală […], i se poate opune o soluţie dată de procurorul ierarhic superior în sensul respingerii ca tardivă, tardivitate care nu mai face posibilă verificarea cauzei de fond".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale, respectiv celor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate de autoarea excepţiei.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 21, întrucât "instituirea unui termen de 20 de zile în care se poate face plângere contra actelor procurorului nu contravine sub nici un aspect prevederilor care reglementează accesul liber la justiţie". Totodată se arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, instituirea termenului de 20 de zile pentru formularea plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale fiind menită să contribuie la urgentarea soluţionării cauzei şi la evitarea tergiversării judecăţii.În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, "În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2".Aceste dispoziţii legale sunt considerate contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil.Se susţine, în esenţă, că prin instituirea unui termen de formulare a plângerii la procurorul ierarhic superior împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, termen a cărui nerespectare determină respingerea ca tardivă a acesteia, art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală împiedică accesul liber la justiţie şi încalcă dreptul la un proces echitabil. Aceasta întrucât, chiar dacă partea interesată s-a adresat instanţei în termenul legal, în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală, soluţia anterioară de respingere ca tardivă a plângerii, dispusă de procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, împiedică examinarea fondului pricinii. Autoarea excepţiei arată că în acest mod "se creează posibilitatea ca, datorită nerespectării unui termen într-o procedură prealabilă, persoana să nu mai beneficieze de liberul acces la justiţie, ca o consecinţă a tardivităţii".Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.Curtea reţine că accesul liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu şi faptul că acest acces nu poate fi supus unei condiţionări. Reglementarea, prin textul de lege criticat, a unui termen pentru formularea plângerii pe cale ierarhică împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, anterior contestării acestor acte la instanţele judecătoreşti, reprezintă o opţiune a legiuitorului, care reflectă preocuparea acestuia în sensul asigurării exigenţelor unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale şi prin asigurarea celerităţii procesului penal. Câtă vreme, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală, rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente numai după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 din Codul de procedură penală, lipsa unui termen pentru exercitarea acestei plângeri ar putea avea drept consecinţă tergiversarea soluţionării cauzei, încălcându-se astfel cerinţa termenului rezonabil, exigenţă fundamentală a dreptului la un proces echitabil.Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), respectiv dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci constituie o măsură de asigurare a celerităţii procedurii şi de descurajare a abuzului de drept, exercitarea oricărui drept de către titularul său neputându-se realiza decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene, cum este cazul în speţă.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală, ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 1.779/P/F/2004 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iunie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x