DECIZIE nr. 295 din 7 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorIuliana Nedelcu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emil Mihalcea în Dosarul nr. 4.156/2001 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia penală.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curţii, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 17 mai 2002, pronunţată în Dosarul nr. 4.156/2001, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată în cadrul unui proces penal de Emil Mihalcea. Obiectul cauzei îl constituie recursurile declarate de inculpat şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanta împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 27 iulie 2002 a Curţii de Apel Constanta Secţia penală, prin care inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni. Curtea de Apel Constanta a judecat procesul penal în prima instanţa.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arata ca, în fapt, sentinta pronunţată în cauza nu poate fi atacată cu apel, ci numai cu recurs, potrivit prevederilor art. 29 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, dat fiind calitatea sa de judecător la data comiterii infracţiunilor, situaţie ce se reflecta în art. 361 alin. 1 lit. c) şi în art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt considerate ca fiind contrare prevederilor art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi în faţa legii, şi ale art. 21, referitoare la dreptul de acces liber la justiţie. De asemenea, se susţine a fi incalcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Curtea Suprema de Justiţie – Secţia penală considera ca excepţia este intemeiata, deoarece dispoziţiile legale criticate încalcă principiul potrivit căruia "justiţia este unica şi egala pentru toţi" şi ca, astfel cum se interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare, ar trebui înlăturată orice discriminare, pentru ca toţi cetăţenii să poată beneficia de aceleaşi cai de atac şi de aceeaşi procedura în procese similare. Se arata ca legea în vigoare nu asigura "egalitatea sanselor" justiţiabililor, atât timp cat o categorie dintre aceştia este exclusa de la posibilitatea folosirii aceloraşi cai de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţa de fond, pe care o au toţi ceilalţi. Se solicita Curţii Constituţionale sa examineze dacă "modul de stabilire a competentei după calitatea inculpatului este compatibil cu principiile unei societăţi democratice şi cu cele consacrate prin Constituţie privind tratarea nediscriminatorie în faţa legii şi folosirea drepturilor legitime ale inculpaţilor".Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate pentru următoarele motive:1. Interpretarea dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, în sensul că acestea ar încalcă principiul egalităţii în faţa legii, prevăzut în art. 16 din Constituţie, este eronată şi în contradictie cu modul în care a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenta sa.2. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale criticate ar contraveni prevederilor art. 21 din Constituţie, se invoca practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant ca accesul liber la justiţie nu presupune ca, în toate cazurile, trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, întrucât competenţa de judecată şi procedura sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând părţilor posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti.3. În ceea ce priveşte Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se precizează ca în speta nu sunt relevante dispoziţiile art. 6, asa cum susţine autorul excepţiei, ci cele ale art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, prin care se reglementează dreptul la căile de atac. Prin acest articol se instituie obligativitatea existenţei unui dublu grad de jurisdicţie, iar nu a unui triplu grad, ca în legislaţia română.3. Neprevederea caii de atac a apelului în cazul sentinţelor pronunţate, în prima instanţa, de Curtea de Apel şi de Curtea Militară de Apel nu înseamnă ca în acele situaţii nu sunt garantate drepturile procesuale prevăzute pentru cazurile în care exista posibilitatea exercitării, în afară de recurs, şi a apelului.Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens se arata ca derogarea de la regula celor trei grade de jurisdicţie nu poate fi considerată o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat în art. 16 din Constituţie. Practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale a statuat, în mod constant, că nu este contrară acestui principiu "instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, atâta timp cat ea asigura egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor". De asemenea, nu se poate vorbi nici de o ingradire a accesului liber la justiţie, deoarece accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege. În sfârşit, se arata ca dispoziţiile legale criticate îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi sunt, asadar, compatibile cu prevederile acesteia.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, dispoziţii introduse prin Legea nr. 45/1993, care au următorul cuprins: „Pot fi atacate cu recurs […]c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel." … Aceste prevederi legale sunt considerate neconstituţionale de autorul excepţiei, în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 21 din Constituţie, precum şi cu prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru ca limitează liberul acces la justiţie şi încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi fără discriminări, prin lipsirea unor categorii de justiţiabili de dreptul de acces la calea de atac a apelului.Cu privire la constituţionalitatea art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 16 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, şi prin Decizia nr. 33 din 4 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 7 mai 1999. Respingând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea şi-a motivat deciziile, în esenta, astfel:– nu este contrară principiului consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie "instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce priveşte căile de atac, cat timp ele asigura egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor". Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. În acest sens s-a statuat prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 70/1993, nr. 74/1994 şi nr. 85/1994, în concordanta cu practica constituţională din alte tari, precum şi cu jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului;– nu constituie o discriminare, care ar insemna o încălcare a unui principiu constituţional, faptul ca prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective;– legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziţii constituţionale ori prin dispoziţii legale, poate stabili regimuri diferite în raport cu natura unor autorităţi şi cu atribuţiile acestora. Acest tratament priveşte chiar exercitarea unei singure cai de atac (recursul). Este cazul sentinţelor care privesc infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, consilierii de conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ, maresalii, amiralii şi generalii, şefii cultelor religioase organizate potrivit legii şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalentul acestuia, judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii de la curţile de apel şi de la Curtea Militară de Apel şi de procurorii de pe lângă aceste instanţe etc.;– în legătură cu efectul devolutiv al recursului şi cu limitele sale trebuie avute în vedere şi garanţiile procesuale reglementate de art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală. În temeiul acestor prevederi, "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 385^9, iar instanţa este obligată ca, în afară temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele".– în sensul practicii europene, conceptul de "proces echitabil" nu implica în mod necesar "existenta mai multor grade de jurisdicţie, a unor cai de atac al hotărârilor judecătoreşti, nici, pe cale de consecinţa, posibilitatea exercitării acestor cai de atac – inclusiv a celor extraordinare – de către toate părţile din proces".Întrucît nu au survenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cat şi soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi (6) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEA,În numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Emil Mihalcea în Dosarul nr. 4.156/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia penală.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește