DECIZIE nr. 293 din 9 iunie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorNicoleta Grigorescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Dobra în Dosarul nr. 323/2004 al Judecătoriei Brad.La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială "Mercur" – S.A., prin împuternicit Ana Maria Marta, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 128 D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Cosmin Balcăcean în Dosarul nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Partea prezentă, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 128 D/2005 la Dosarul nr. 36 D/2005, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul părţii prezente, care lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin încheierile din 10 ianuarie 2005 şi 31 ianuarie 2005, pronunţate în dosarele nr. 323/2004 al Judecătoriei Brad şi nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de inculpatul Viorel Dobra, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor la protecţia muncii şi distrugere din culpă, şi, respectiv, de petentul Cosmin Balcăcean într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei parchetului de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 care garantează accesul liber la justiţie, deoarece permite atacarea în faţa instanţelor judecătoreşti doar a unui număr limitat de acte ale procurorului. De asemenea, se susţine şi încălcarea dispoziţiilor art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie, prin aceea că "nu prevăd posibilitatea ca persoana vătămată a cărei plângere nu a fost soluţionată de procuror să se adreseze cu plângere instanţei". Se apreciază că, pentru reglementarea acestei situaţii, ar fi "necesară modificarea art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, prin introducerea prevederii exprese ca lipsa unei soluţii la oricare din modurile de sesizare a procurorului să poată fi atacată la instanţă".Judecătoria Brad arată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală "contravin prevederilor art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie în măsura în care nu consacră dreptul persoanei ale cărei interese au fost vătămate prin nesoluţionarea de către procuror a plângerii formulate conform art. 221 şi art. 222 din Codul de procedură penală, de a se adresa cu plângere în faţa instanţei, în condiţiile în care, potrivit art. 337 din Codul de procedură penală, iniţiativa extinderii procesului penal cu privire la alte persoane aparţine în exclusivitate procurorului".Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluţionează cauza penală fără ca aceasta să mai ajungă în faţa instanţei, respectiv împotriva rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, nu îngrădesc accesul liber la justiţie al petentului şi nici drepturile părţii vătămate reglementate de art. 51 şi 52 din Legea fundamentală (dreptul de petiţionare, respectiv dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică).Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că textul de lege criticat nu îngrădeşte liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie. De asemenea, apreciază că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece stabilirea de către legiuitor, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, a unor reguli speciale de sesizare a instanţelor de judecată pentru atacarea rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată nu este de natură să aducă atingere sub nici un aspect dreptului de petiţionare. Se arată, totodată, că nu poate fi reţinută nici critica în raport de prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (1), întrucât acestea nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), art. 51 alin. (4) şi art. 52 alin. (1), având următorul cuprins:– Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; … – Art. 51 alin. (4): "Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.";– Art. 52 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei."Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, se constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, şi Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005.Cu acele prilejuri, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, Curtea a reţinut că dispoziţiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor prin care procurorul soluţionează cauza penală fără ca aceasta să mai ajungă în faţa instanţei, respectiv împotriva "rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror", asigură exercitarea efectivă a dreptului de acces la justiţie, în conformitate cu prevederile art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Faptul că în sfera actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală nu sunt prevăzute, în mod expres, şi alte acte ale procurorului nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, de competenţa Curţii Constituţionale. Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudenţa sa că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), „ea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică”, spre a îndeplini rolul de „legislator pozitiv” (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).De altfel, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa mai sus amintită, prin astfel de critici se vizează extinderea dispoziţiilor legale criticate şi la alte situaţii neprevăzute în text, în sensul de a se permite atacarea la instanţele judecătoreşti nu doar a rezoluţiilor şi ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, ci şi a altor acte sau măsuri ale procurorului. Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.În ceea ce priveşte susţinerea privind încălcarea, prin textul de lege criticat, a dispoziţiilor art. 51 alin. (4) din Legea fundamentală, aceasta este nefondată, întrucât instituirea unor reguli speciale de sesizare a instanţelor judecătoreşti pentru atacarea rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată nu este de natură să aducă atingere sub nici un aspect dreptului de petiţionare. De altfel, dreptul de petiţionare se concretizează în cereri, reclamaţii, sesizări şi propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autorităţile publice au obligaţia de a răspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată se rezolvă după reguli specifice activităţii de judecată, în cadrul procesului penal.Referitor la criticile de neconstituţionalitate ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală în raport cu prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (1), se constată că acestea sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei, textul constituţional invocat neavând incidenţă în cauză.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Dobra în Dosarul nr. 323/2004 al Judecătoriei Brad şi de Cosmin Balcăcean în Dosarul nr. 163/2005 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iunie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește