DECIZIE nr. 292 din 28 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Inedit” – S.R.L. din Ştefăneşti în Dosarul nr. 4.050/cv/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Societatea Comercială "Prodivers" – S.A. din Piteşti, prin avocat, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Prodivers" – S.A. din Piteşti solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul legal criticat asigură protejarea intereselor generale ale statului în raport cu interesele particulare ale persoanelor fizice sau juridice.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul criticat consacră o procedură de executare silită specială, care are în vedere realizarea cu prioritate a creanţelor fiscale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 4.050/cv/2005, Tribunalul Argeş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Inedit” – S.R.L. din Ştefăneşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe prin care a fost admisă, în baza art. 133 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, o contestaţie la executare formulată împotriva formelor de executare silită imobiliară întocmite de un executor judecătoresc.În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine că prevederile art. 132 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 44 alin. (1) privind modul de ocrotire a dreptului de proprietate.Tribunalul Argeş – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii, se apreciază că prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul nu a urmărit crearea unui regim discriminatoriu, ci protejarea creanţelor pe care statul le are împotriva persoanelor fizice şi juridice, urmărind recuperarea cu prioritate a acestora. Se mai arată că nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât apărarea intereselor generale ale statului şi realizarea cu prioritate a creanţelor fiscale justifică un tratament diferenţiat, iar norma legală criticată se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice aflate în ipoteza acesteia, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Astfel, în opinia instanţei, statul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, potrivit art. 135 alin. (2) din Constituţie.Instanţa consideră că prevederile art. 132 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 nu aduc atingere dreptului creditorului de a-şi recupera creanţele pe care le are împotriva debitorilor care au şi creanţe fiscale şi nu are ca efect lipsirea acestora de proprietate, „suma realizată în cursul procedurii de executare silită urmând a fi distribuită în ordinea prevăzută de art. 166 din Codul de procedură fiscală”.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate, instituind reguli privind organele de executare silită pentru realizarea creanţelor fiscale, nu încalcă sub nici un aspect principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 132 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004. Ulterior, după o nouă republicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, soluţia legislativă cuprinsă în art. 132 alin. (8) a fost reluată în art. 133 alin. (8), care are următorul cuprins:– Art. 133 alin. (8): "În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face, potrivit dispoziţiilor prezentului cod, de către organele de executare prevăzute de acesta."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată.În esenţă, autorul excepţiei apreciază că prevederile legale criticate instituie un tratament juridic discriminatoriu între creanţele statului şi cele ale persoanelor fizice şi juridice în ceea ce priveşte procedura de executare silită a acestora, încălcându-se astfel prevederile constituţionale ale art. 16 şi ale art. 44 alin. (1).Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Astfel, Curtea reţine că, în cauză, legiuitorul a instituit o procedură specială unică, derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce priveşte executarea silită a unor creanţe aflate în curs de executare, în funcţie de calitatea acestora, şi anume atunci când asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile codului de procedură fiscală. Această procedură a fost instituită pentru a se asigura în mod eficient protejarea creanţelor statului, recuperarea cu prioritate a acestor creanţe şi apărarea intereselor naţionale în activitatea economică. În consecinţă, Curtea constată că reglementarea unei astfel de proceduri speciale faţă de debitorii aflaţi în ipoteza textului legal criticat se justifică în mod obiectiv şi raţional.De asemenea, Curtea reţine că, în raport cu textul constituţional al art. 16, reglementarea legală supusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără excepţii sau discriminări.În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât dispoziţiile legale nu limitează existenţa sau executarea dreptului de creanţă al creditorului, ci stabilesc doar organul de executare competent al creanţelor aflate în ipoteza normei legale criticate, precum şi procedura după care urmează a fi satisfăcute.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Inedit” – S.R.L. din Ştefăneşti în Dosarul nr. 4.050/cv/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește