DECIZIE nr. 292 din 1 noiembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magazin Universal Maramures” – S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.750/2001 al Tribunalului Maramures – Secţia comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca nefondata, a excepţiei de neconstituţionalitate.Reglementările din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1999, asa cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 392/2001, nu încalcă dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege”, şi nici pe cele ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care prevăd ca, „În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de lege”.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 2 iulie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 2.750/2001, Tribunalul Maramures – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magazin Universal Maramures” – S.A. din Baia Mare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prevederile art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999, instituind procedura administrativ-jurisdicţională, nu asigura soluţionarea litigiilor de natura fiscală într-un termen rezonabil, asa cum se prevede la art. 6 pct. 1 fraza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, contravenind astfel dispoziţiilor art. 11 şi ale art. 20 alin. (2) din Constituţie, referitoare la obligativitatea şi, respectiv, la prioritatea reglementărilor internaţionale, stabilite prin pacte şi tratate la care România este parte, faţă de reglementările interne.Tribunalul Maramures – Secţia comercială, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât "Aceasta procedura administrativ-jurisdicţională instituită prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 nu încalcă cu nimic drepturile persoanelor fizice sau juridice, deoarece este posibil ca pe parcursul desfăşurării ei petiţia să poată fi soluţionată fără a se mai ajunge în faţa instanţei”, iar, „În alta ordine de idei, faptul ca exista mai multe trepte de jurisdicţie duce la convingerea ca soluţia finala este mult mai obiectivă”.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia ridicată este nefondata. În acelaşi punct de vedere se arata ca reglementările din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999, asa cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 392/2001, se întemeiază pe prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege”, precum şi pe cele ale art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, conform cărora, „În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege”. Pe de altă parte, textele de lege criticate „dau posibilitatea celui interesat ca, exercitandu-şi drepturile de contestare a obligaţiilor fiscale în termene utile, care sunt corespunzătoare celor prevăzute şi în dispoziţiile procedurale de drept comun, să obţină, operativ şi fără a plati taxe de timbru, soluţionarea cauzei chiar de către organele a căror soluţie îl nemultumeste”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, susţinerile autorului excepţiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 30 aprilie 1999. Textele criticate pentru neconstituţionalitate, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 392/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 18 iulie 2001, au următorul conţinut:– Art. 1: "Orice persoană fizica sau juridică, nemultumita de modul în care i-au fost constatate sau stabilite impozitele şi taxele locale, majorările de întârziere aferente acestora, penalităţile, precum şi alte sume sau măsuri, are dreptul de a formula obiecţiuni şi contestaţii, în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.";– Art. 2: "(1) Obiectiunile şi contestaţiile sunt cai administrativ-jurisdicţionale de atac prin care se solicita diminuarea sau anularea, după caz, a impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere aferente, a penalitatilor şi a altor sume ori se contesta măsurile aplicate de compartimentele de specialitate ale consiliilor locale sau judeţene, conform competentelor stabilite prin lege.(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) contravenţiile constatate şi amenzile aplicate prin acte ale compartimentelor de specialitate ale consiliilor locale sau judeţene, după caz, care se soluţionează în conformitate cu dispoziţiile legale în domeniul constatării şi sanctionarii contravenţiilor."; … – Art. 3: "(1) Împotriva constatărilor şi măsurilor stabilite în cadrul competentelor legale prin procesele-verbale sau prin acte administrative ale compartimentelor de specialitate ale consiliilor locale sau judeţene, după caz, plătitorii de impozite, de taxe locale, precum şi de alte sume pot face obiecţiuni în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ.(2) Obiectiunile se depun la compartimentul de specialitate al consiliului local sau judeţean, după caz, care a emis actul atacat. … (3) Soluţionarea obiectiunilor se va face motivat de şeful compartimentului de specialitate respectiv şi se va comunică persoanei în cauza în cel mult 30 de zile de la înregistrarea acestora."; … – Art. 4: "Persoana fizica sau juridică nemultumita de modul în care au fost soluţionate obiectiunile se poate adresa cu contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării răspunsului, primarului comunei sau oraşului în care domiciliază ori îşi are sediul sau unde îşi desfăşoară activitatea, după caz, respectiv preşedintelui consiliului judeţean.";– Art. 5: "(1) Contestaţia, adresată potrivit art. 4, se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare, de către primar sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz, prin dispoziţie motivată, care se comunică celui în cauza în termen de maximum 5 zile de la emiterea acesteia.(2) Contestaţia se depune la compartimentul care a soluţionat obiectiunile, urmând ca acesta, în termen de 5 zile de la primire, să prezinte primarului contestaţia şi dosarul obiectiunilor, respectiv preşedintelui consiliului judeţean."; … – Art. 6: "Contestaţia nu poate avea ca obiect alte sume sau măsuri decât cele asupra cărora s-au soluţionat obiectiunile.";– Art. 7. – "Obiectiunile adresate compartimentului de specialitate din cadrul consiliilor locale sau judeţene, precum şi contestaţiile adresate primarului sau preşedintelui consiliului judeţean sunt scutite de taxa de timbru.";Dispoziţiile constituţionale considerate ca fiind incalcate de textele de lege criticate sunt următoarele:– Art. 11: "(1) Statul român se obliga sa îndeplinească întocmai şi cu buna-credinţa obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."; … – Art. 20 alin. (2): "Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.";– Art. 6 pct. 1 fraza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, potrivit căreia: „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţa independenta şi impartiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.”Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, deşi în notele scrise se susţine ca se critica dispoziţiile art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999, modificată şi completată prin Legea nr. 392/2001, în realitate autorul excepţiei considera ca fiind neconstitutionala procedura administrativ-jurisdicţională instituită prin aceasta ordonanţa. Se mai constata ca potrivit dispoziţiilor criticate pentru neconstituţionalitate persoanele fizice sau juridice nemultumite de cuantumul impozitelor sau taxelor locale ori de alte sume şi măsuri, stabilite de organele de specialitate ale consiliilor locale sau judeţene, după caz, pot formula obiecţiuni. Obiectiunile se depun la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale sau judeţene, după caz, în termen de 15 zile de la comunicarea actului constatator şi se soluţionează de şefii compartimentelor respective în termen de 30 de zile de la înregistrare. Soluţiile date de şefii compartimentelor de specialitate pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare, iar contestaţiile se soluţionează de primării comunelor sau oraşelor, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, după caz, prin dispoziţie motivată care se comunică persoanei interesate în termen de 5 zile de la adoptare. Obiectiunile şi contestaţiile sunt scutite de taxa de timbru. Dispoziţiile primarilor sau ale preşedintelui consiliului judeţean pot fi atacate în justiţie, conform legii, la judecătorie sau la tribunal, iar hotărârea instanţei judecătoreşti este supusă recursului.Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenta sa ca instituirea unor proceduri administrativ-jurisdicţionale nu contravine dispoziţiilor constituţionale atât timp cat decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea constata ca prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 s-a instituit o procedură administrativ-jurisdicţională cu caracter prealabil, prevăzându-se în mod expres posibilitatea atacarii soluţiilor date de organele administraţiei publice locale, la instanţele judecătoreşti.Examinând dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 în ansamblul lor, Curtea retine ca acestea creează posibilitatea ca nemultumirile persoanelor faţă de constatările sau măsurile organelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale să fie rezolvate chiar în cazul procedurii prealabile administrativ-jurisdicţionale, fără a mai fi necesară intervenţia instanţelor judecătoreşti, deci într-un termen mai scurt. Prin acelaşi act normativ sunt stabilite termene precise atât pentru depunerea obiectiunilor şi contestaţiilor, cat şi pentru rezolvarea acestora şi comunicarea soluţiilor. Curtea constata ca respectarea termenelor stabilite asigura soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, neputându-se retine sub acest aspect încălcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Neexistand nici o neconcordanta între aceasta reglementare internationala şi între prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/1999, Curtea nu poate retine nici încălcarea dispoziţiilor art. 11 sau ale art. 20 alin. (2) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiectiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum şi a altor sume şi măsuri, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magazin Universal Maramures” – S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 2.750/2001 al Tribunalului Maramures – Secţia comercială.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2001.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește