DECIZIE nr. 29 din 3 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă



    Augustin Zegrean – preşedinte    Valer Dorneanu – judecător    Petre Lăzăroiu – judecător    Mircea Ştefan Minea – judecător    Daniel Marius Morar – judecător    Mona-Maria Pivniceru – judecător    Puskas Valentin Zoltan – judecător    Tudorel Toader – judecător    Andreea Costin – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Radu Gheorghe Oprea în Dosarul nr. 10.689/30/2013 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 693D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 462 din 17 septembrie 2014.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 5.736 din 20 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.689/30/2013, Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Radu Gheorghe Oprea într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins acţiunea referitoare la furnizarea de informaţii de interes public.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate aduc atingere art. 16 şi 21 din Constituţie. Din cele reţinute în considerentele actului de sesizare a Curţii Constituţionale reiese faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că cererea de recurs trebuie redactată şi motivată de către un avocat în sensul prevăzut de art. 13 alin. (2) şi art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă.6. Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Condiţionarea exercitării dreptului de a formula recurs, sub sancţiunea nulităţii, de asistarea sau, după caz, de reprezentarea prin avocat nu reprezintă decât o modalitate binevenită prin care legiuitorul a încercat să disciplineze exercitarea unei căi extraordinare de atac întemeiate pe considerente exclusiv de drept.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul prin care a fost sesizată Curtea Constituţională, îl constituie prevederile art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Însă, din considerentele reţinute de instanţa de fond rezultă că excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 486 alin. (3) coroborate cu prevederile art. 83 alin. (3) şi art. 13 alin. (2) din Codul de procedură civilă. De asemenea, având în vedere că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că cererea de recurs trebuie redactată şi motivată de către un avocat în sensul prevăzut de art. 13 alin. (2) şi art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea urmează a analiza dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat. Textele legale criticate au următorul conţinut:– Art. 13 alin. (2): "Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.";– Art. 83 alin. (3): "La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2).";– Art. 486 alin. (3): "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, a constatat că dispoziţiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum şi în art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituţionale.14. Reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.15. Deşi în cauza de faţă Curtea va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei, se impune precizarea că, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014 (a se vedea jurisprudenţa Curţii Constituţionale în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012). În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate în condiţiile arătate.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Radu Gheorghe Oprea în Dosarul nr. 10.689/30/2013 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 3 februarie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește