DECIZIE nr. 287 din 5 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege, excepţie ridicată de Iona Mihaela Apahideanu în Dosarul nr. 18.909/2000 al Judecătoriei Sectorului 6, Bucureşti.La apelul nominal răspunde Radu Vlasceanu, preşedintele Asociaţiei de proprietari Bloc 10 Armonia. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura este legal îndeplinită.Preşedintele asociaţiei de proprietari apreciază ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, astfel ca solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 18.909/2000, Judecătoria Sectorului 6, Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. (1), art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Iona Mihaela Apahideanu într-o cauza civilă ce are ca obiect pretenţii (plata cotei-părţi din cheltuielile comune de întreţinere neachitate).În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile legale criticate "constituie o colectivizare forţată a proprietăţilor indivize imobiliare aferente blocurilor şi vilelor cu mai multe apartamente", ceea ce contravine art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care se garantează dreptul la proprietate. În acest sens se apreciază ca art. 69 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, republicată, precum şi art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6 şi art. 12 din anexa nr. 2 la lege contravin art. 37 alin. (1) din Constituţie, art. 25 din anexa nr. 2 la lege încalcă art. 16 alin. (2) şi art. 21 din Constituţie, iar art. 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e) şi art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege sunt contrare art. 41 alin. (1) şi art. 54 din Constituţie.Instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, textele de lege vizate fiind în concordanta cu prevederile constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale (apreciată ca fiind "în deplin acord cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor Omului"), considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi ca argumentele invocate în susţinerea acesteia nu sunt de natura sa demonstreze neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege, al căror conţinut este următorul:– Art. 69 alin. 1: "Proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privată sau mixtă, constituiţi în asociaţii de locatari potrivit Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, se reorganizează în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.”;Anexa nr. 2 la lege:– Art. 4 alin. 1: "Asociaţia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puţin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decât aceea de locuinta, din cadrul unei clădiri.";– Art. 5 alin. 1: "Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, împreună cu statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării constitutive se înregistrează la organul financiar local în a cărui raza teritorială se afla clădirea.";– Art. 6: "Statutul asociaţiei de proprietari se întocmeşte în baza prezentei legi şi a prezentului regulament-cadru al asociaţiilor de proprietari.";– Art. 12: "Acordul de asociere şi statutul pot fi modificate în aceleaşi condiţii prevăzute pentru constituirea asociaţiei.Modificările prevăzute la alin. 1 se înregistrează în condiţiile stabilite pentru dobândirea personalităţii juridice.";– Art. 17: "Asociaţia de proprietari, cu întrunirea majorităţii voturilor, poate întreprinde măsuri vizând îmbunătăţirea confortului şi a eficientei clădirii. Instalaţiile mai importante ca: boilere cu apa calda, încălzire centrala, rezervoare de apa, ascensoare, alte dotări de amploare similare pot fi schimbate de asociaţie numai cu aprobarea a cel puţin două treimi din numărul voturilor proprietarilor.Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuinţe în clădiri afectate de seisme, sunt obligate sa ia măsuri pentru consolidarea acestora, potrivit prevederilor legale.Indiferent de natura interventiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri.";– Art. 22 alin. 3: "La adunarea reconvocata, dacă exista dovada ca toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, hotărârile pot fi adoptate prin votul majorităţii membrilor prezenţi.";– Art. 24 lit. e): "Asociaţia de proprietari îndeplineşte următoarele atribuţii: […]e) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune;"; … – Art. 25: "Dacă o hotărâre a asociaţiei de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natura sa producă daune considerabile intereselor proprietarilor, aceştia pot ataca în justiţie respectiva hotărâre, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea în justiţie nu trebuie să intrerupa executarea hotărârii decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia.";– Art. 28 alin. 2: "Înainte de începutul urmatorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregati şi va prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de întreţinere şi funcţionare a proprietăţii comune."În susţinerea excepţiei, autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; … – Art. 37 alin. (1): "Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere.";– Art. 41 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.";– Art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai invoca şi încălcarea art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii private, potrivit căruia: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor."I. Analizând dispoziţiile art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, dispoziţii modificate prin Legea nr. 145/1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999), precum şi pe cele ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6 şi art. 12 din anexa nr. 2 la lege, Curtea constata ca motivul de neconstituţionalitate invocat, în sensul că ar fi incalcate prevederile constituţionale ale art. 37 alin. (1) privind dreptul la libera asociere, nu poate fi reţinut. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, Curtea a reţinut ca, în anumite situaţii, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalităţi înscrise în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 37 din Constituţie şi, respectiv, prin cele ale art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Astfel, Curtea constata ca asociaţia de proprietari se afla într-o asemenea situaţie juridică. Într-adevăr, această categorie de asociaţii a fost creata prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seama totodată şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convietuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implica locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinţa, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neintelegeri sau litigii.II. Trecând la examinarea dispoziţiilor art. 25 din anexa nr. 2 la lege, Curtea retine ca acestea nu infrang prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi şi nici pe cele ale art. 21 prin care se consfinţeşte accesul liber la justiţie.Dispoziţiile acestui articol nu creează, sub nici un aspect, discriminări, fiind aplicabile în cazul tuturor hotărârilor asociaţiilor de proprietari, precum şi tuturor proprietarilor care fac parte din asociaţie în egala măsura.Reglementand procedura prin care proprietarii care se considera neindreptatiti pot ataca, în faţa instanţei judecătoreşti, hotărârile asociaţiei de proprietari, art. 25 din regulamentul-cadru, prin stabilirea modalitatii concrete de exercitare a dreptului de liber acces la justiţie, acţionează în sensul aplicării art. 21 din Constituţie.III. În sfârşit, referitor la dispoziţiile art. 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e) şi ale art. 28 alin. (2) din anexa nr. 2 la lege, Curtea constata ca acestea, reglementand modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate asupra părţilor din clădirile destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii, sunt exact în sensul art. 41 alin. (1) din Constituţie.Referitor la încălcarea, prin aceste dispoziţii, a obligaţiei de buna-credinţa instituite prin art. 54 din Constituţie, Curtea observa ca textul constituţional nu este incident în cauza, deoarece aceste dispoziţii legale se referă la persoane juridice – asociaţiile de proprietari, iar nu la persoane fizice, asa cum cere norma constituţională.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege, excepţie ridicată de Iona Mihaela Apahideanu în Dosarul nr. 18.909/2000 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat asistent,Doina Suliman–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește