DECIZIE nr. 287 din 3 iulie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibila.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 10 decembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 3.811/CA/2002, Tribunalul Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emilia Stejeran cu ocazia soluţionării unei acţiuni formulate în contradictoriu cu Direcţia generală a finanţelor publice Oradea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 123 alin. (2) şi ale art. 125 alin. (1), întrucât se creează posibilitatea ca hotărârea instanţei prin care se stabileşte taxa de timbru să fie cenzurata de un organ administrativ. Astfel, menţionează faptul ca stabilirea taxei judiciare este un atribut legal al instanţei de judecată, iar contestaţia asupra modului de fixare a taxei judiciare de timbru nu trebuie scoasa din competenţa instanţelor judecătoreşti.Instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Referitor la obiectul excepţiei, se precizează ca, în ceea ce priveşte procedura de soluţionare a contestaţiilor împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru, acestea se soluţionează conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, ordonanţa aprobată cu modificări prin Legea nr. 506/2001. Prin aceasta procedura administrativ-jurisdicţională nu se încalcă însă dispoziţiile constituţionale ale art. 123 alin. (2) şi nici cele ale art. 125 alin. (1), asa cum nu se încalcă nici principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, atâta timp cat decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificată şi completată ulterior.Aceste dispoziţii legale au următoarea redactare:– Art. 18 alin. (2): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală."În susţinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul excepţiei invoca încălcarea următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 123 alin. (2): "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.";– Art. 125 alin. (1): "Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege."Examinând excepţia, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, ulterior sesizării sale, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 233 din 5 iunie 2003, până în prezent nepublicata în Monitorul Oficial al României, ca dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în măsura în care se referă şi la taxele judiciare de timbru stabilite de instanţele judecătoreşti. În acest sens Curtea a constatat că nu se poate admite, fără încălcarea Legii fundamentale, ca modul de stabilire a taxei judiciare de timbru să fie cenzurat pe calea procedurii administrative prevăzute de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cu trimitere la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001. Cu acel prilej Curtea a mai reţinut împrejurarea ca, prin Decizia nr. 127 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, a constatat neconstituţionalitatea, în raport cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie şi cu principiul separaţiei puterilor în stat, a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, în conformitate cu care se solutionau „şi contestaţiile împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru”. Curtea a constatat ca ratiunile care au motivat decizia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 subzistă şi în cazul dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2003.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent şef,Doina Suliman–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește