Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 5 mai 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Adrian Teodor Iluţă în Dosarul nr. 5.294/CA/111/2008 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat este în deplină concordanţă cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate de autorul acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.294/CA/111/2008, Tribunalul Bihor – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Teodor Iluţă într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii emise de Consiliul Local al Municipiului Oradea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii şi aduc atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât instituie o procedură specială, derogatorie de la cea comună în materia raporturilor individuale şi colective de muncă. Arată că în art. 285 şi art. 287-291 din Codul muncii se instituie garanţii procesuale în favoarea angajatului în cadrul litigiilor referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă, garanţii care nu se regăsesc în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi deci nici în prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Autorul acesteia conchide că, pentru aceeaşi categorie de raporturi juridice – cele referitoare la raporturile de muncă şi serviciu, sunt aplicabile principii şi instituţii procesuale diferite, care garantează în mod diferit asigurarea aceluiaşi drept constituţional, cel consacrat de art. 41 din Constituţie. Astfel „se creează premisele instituţionale şi concrete ale discriminării negative a unei categorii sociale, cea a funcţionarilor publici”.Tribunalul Bihor – Secţia comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că dispoziţiile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Precizează că în legea menţionată se regăseşte voinţa legiuitorului cu privire la toate aspectele ce ţin de statutul funcţionarilor publici, instituind reguli diferite în considerarea unor situaţii diferite. Aminteşte că art. 117 din Legea nr. 188/1999 stabileşte că prevederile acesteia se completează cu cele ale legislaţiei muncii.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că principiul egalităţii nu înseamnă aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. Precizează că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu îngrădeşte dreptul părţilor interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de garanţiile specifice unui proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat, până la data întocmirii raportului, punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au următoarea redactare:– Art. 106 alin. (1): "(1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condiţiile şi termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi plata de către autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt încălcate prevederile din Constituţie cuprinse la art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi la art. 21 alin. (2), (3) şi (4) referitoare la interdicţia îngrădirii prin lege a accesului liber la justiţie, la dreptul la un proces echitabil şi la caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul acesteia, ci, dimpotrivă, reprezintă, prin sine însuşi, o garanţie instituită de legiuitor în vederea respectării drepturilor pe care funcţionarul public le poate exercita în ipoteza încetării raporturilor sale de serviciu. Astfel, prevederile art. 106 alin. (1) au ca scop asigurarea condiţiilor necesare pentru contestarea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei acestuia. Aşadar, prin textul de lege criticat, funcţionarul public este protejat împotriva emiterii în mod abuziv a unui asemenea act administrativ.Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unei discriminări între categoria funcţionarilor publici şi celelalte categorii de salariaţi. Legislaţia specifică funcţiei publice cuprinde reglementări diferite faţă de dreptul comun, care este legislaţia muncii, dar, prin edictarea unei astfel de reglementări dedicate funcţionarilor publici, legiuitorul a înţeles să confere acestora un statut special, care nu contravine egalităţii în drepturi, consacrată de Legea fundamentală. Înţelesul acestui principiu este că egalitatea nu presupune şi uniformitate. De aceea, instituirea unui tratament juridic diferit pentru categorii profesionale diferite nu reprezintă o discriminare, atât timp cât această diferenţă de tratament este însoţită de garanţii suficiente exercitării tuturor drepturilor corespunzătoare. Prin urmare, legiuitorul poate să instituie, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură şi modalităţi specifice de exercitare a drepturilor procedurale.Curtea constată că nu este întemeiată nici critica referitoare la nesocotirea prevederilor constituţionale care garantează accesul liber la justiţie. Acesta implică posibilitatea juridică a persoanei de a avea acces la structurile justiţiei şi la mijloacele procedurale de înfăptuire a acesteia, precum şi imposibilitatea excluderii vreunei categorii sau grup social de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care legea le-a instituit. Or, textul de lege criticat întruneşte aceste exigenţe rezultate din conţinutul dispoziţiilor art. 21 din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Adrian Teodor Iluţă în Dosarul nr. 5.294/CA/111/2008 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu___________