Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 6 august 2003
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior
Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMadalina Stefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, excepţie ridicată de Fundaţia Universitară pentru Integrare Europeană a Universitatii Româno-Germane din Sibiu în Dosarul nr. 482/2003 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii de amânare a judecării cauzei, în vederea pregătirii apărării, depusa de partea Ministerul Finanţelor Publice la data de 17 iunie 2003.Preşedintele pune în discuţie cererea înregistrată la dosar.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui termen, deoarece de la data depunerii cererii de amânare până la termen a trecut suficient timp în care partea îşi putea pregati apărarea.Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecării cauzei.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibila. Arata ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 a fost deja admisă de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003, iar critica referitoare la art. 4 din acelaşi act normativ a rămas, în consecinţa, fără obiect.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 26 martie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 482/2003, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001, excepţie ridicată de Fundaţia Universitară pentru Integrare Europeană a Universitatii RomanoGermane din Sibiu într-o cauza de contencios administrativ, în contradictoriu cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Finanţelor Publice.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001, prin obligarea instituţiilor de învăţământ particulare sa verse la bugetul de stat o taxa în cuantum de 10% din veniturile realizate din toate taxele percepute în procesul de învăţământ de la studenţi, urmând ca sumele vărsate să fie utilizate pentru susţinerea investiţiilor şi a activităţilor de întreţinere şi de reparare a căminelor studenţeşti, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), art. 32 alin. (5) şi (6), art. 41 alin. (1) şi (2), art. 53 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (2) lit. a) şi c) din Constituţie.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât prin dispoziţiile legale criticate "s-a stabilit cadrul legal pentru asigurarea egalităţii de sanse studenţilor din învăţământul particular, ştiut fiind ca pentru oricare dintre studenţi locul de cazare reprezintă o problemă majoră", iar dispoziţiile ordonanţei de urgenta se încadrează în reglementările generale din Legea învăţământului nr. 84/1995.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul considera ca stabilirea, pentru instituţiile de învăţământ superior particulare, a obligaţiei prevăzute de dispoziţiile criticate nu poate fi considerată ca un transfer de proprietate sau ca o confiscare, cum susţine autorul excepţiei, ci ca o sarcina fiscală, având ca temei constituţional dispoziţiile art. 136 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 32 alin. (6) din Constituţie, considera ca autonomia universitară trebuie să funcţioneze în cadrul legal instituit, conform art. 32 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia "instituţiile de învăţământ, inclusiv cele particulare, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 21 decembrie 2001, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 1: "Instituţiile de învăţământ superior particulare au obligaţia sa verse la bugetul de stat o taxa în cuantum de 10% din veniturile realizate din încasarea taxelor de şcolarizare, admiteri, înmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, precum şi a celorlalte taxe percepute în procesul de învăţământ de la studenţi.";– Art. 4: "Sumele prevăzute la art. 1-3 se utilizează pentru susţinerea investiţiilor, activităţilor de întreţinere şi de reparare a căminelor studenţeşti."Curtea Constituţională constata ca a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001, cu o motivare similară, iar prin Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003, a admis excepţia şi a constatat neconstituţionalitatea textului de lege criticat.În acea decizie Curtea a reţinut ca "dispoziţiile criticate, prin instituirea obligaţiei de plată a taxei de 10% exclusiv de către universităţile particulare, creează premisa unui dezechilibru în stabilirea sistemului de impuneri […]. Taxa în discuţie este stabilită în afară cadrului general al impozitelor şi taxelor, întrucât nu este justificată prin nici un fel de prestaţie a unei autorităţi publice, contravenind principiului constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale, consacrat de dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală. Totodată, prin dispoziţiile criticate se restrânge şi dreptul de proprietate al instituţiilor de învăţământ superior particulare, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la protecţia proprietăţii private, precum şi ale art. 49 referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".Curtea constata ca art. 1 din ordonanţa, fiind declarat neconstitutional, critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din aceeaşi ordonanţa a rămas fără obiect.În consecinţa, excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibila, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile legale […] constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 4 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, excepţie ridicată de Fundaţia Universitară pentru Integrare Europeană a Universitatii Româno-Germane din Sibiu în Dosarul nr. 482/2003 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Madalina Stefania Diaconu────────────────