Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 27 iunie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat
Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Gavril Deme în Dosarul nr. 236/R/CA/2005 al Tribunalului Teleorman – Secţia civilă, Complet specializat pentru asigurări sociale.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, Gavril Deme, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile legale criticate contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată pe prevederile art. 15 din Legea nr. 164/2001 nu instituie privilegii ori discriminări, întrucât cei care beneficiază de pensia militară de stat se află într-o situaţie diferită faţă de cea a persoanelor asigurate în sistemul public de pensii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 236/R/CA/2005, Tribunalul Teleorman – Secţia civilă, Complet specializat pentru asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Gavril Deme cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect un conflict de asigurări sociale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi. În acest sens, arată că art. 15 din Legea nr. 164/2001 nu recunoaşte beneficiile reducerii vârstei standard de pensionare şi al acordării sporului aferent condiţiilor speciale în care a fost desfăşurată activitatea, beneficii care se regăsesc însă consacrate în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Prin prisma acestui fapt, textul de lege criticat face o discriminare vădită, pe de o parte, între cadrele militare active şi cele în rezervă sau retragere, iar pe de altă parte, între cadrele militare în rezervă şi orice alt cetăţean cu grupa unu de muncă în sistemul public de pensii.Tribunalul Teleorman – Secţia civilă, Complet specializat pentru asigurări sociale consideră că excepţia ridicată nu este întemeiată, deoarece "nu există egalitate între cele două situaţii juridice, respectiv între cea în care se află reclamantul, trecut în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001, şi cea a celorlalte cadre militare aflate sub imperiul prezentei legi”. De asemenea, arată că art. 15 din Legea nr. 164/2001 creează posibilitatea ca, la data pensionării, cadrele militare în rezervă să beneficieze de două pensii, una militară şi alta civilă, corespunzător perioadei cât au lucrat în sistemul civil şi celei lucrate în sistemul militar.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece tratamentul juridic diferenţiat, prevăzut pentru anumite categorii de cadre militare, este deplin justificat de situaţiile obiectiv diferite în care se află acele cadre militare, iar reglementarea este rezultatul opţiunii libere a legiuitorului. De altfel, arată că de la beneficiul prevederilor Legii nr. 164/2001 nu sunt excluse nici cadrele militare în rezervă sau în retragere, art. 15 din Legea nr. 164/2001 prevăzând posibilitatea înscrierii acestor persoane la pensia militară la data împlinirii vârstei standard stabilite de Legea nr. 19/2000.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 164/2001 sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât „nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţenii aflaţi în situaţii identice”. În acest sens, arată că „persoanele care urmează să beneficieze de pensie militară de stat, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale indicate, se află într-o situaţie diferită faţă de cea a altor categorii de cadre militare, ceea ce justifică şi tratamentul juridic diferenţiat”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziţii potrivit cărora „Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora:– Art. 4 alin. (2): "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.";– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că esenţa criticii aduse dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001 constă în aceea că acest text de lege nu recunoaşte beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare prin luarea în calcul a sporurilor de vechime aferente perioadei în care activitatea a fost desfăşurată în condiţii speciale, aşa cum prevede art. 167^1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Autorul excepţiei consideră, prin urmare, că se creează o discriminare între cadrele militare care rămân în activitate militară până la pensionare şi cele care au fost trecute în rezervă sau retragere înainte de data pensionării.În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia art. 15 din Legea nr. 164/2001 este discriminatoriu, deoarece nu recunoaşte beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare prin luarea în calcul a sporurilor de vechime aferente perioadei în care activitatea a fost desfăşurată în condiţii speciale, Curtea constată că o astfel de motivaţie a fost luată în considerare şi cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 355 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003. Astfel, având a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 41, art. 167^1 şi art. 194 din Legea nr. 19/2000, Curtea a statuat că „asiguraţii care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu, în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat reglementat de Legea nr. 164/2001, sunt într-o situaţie diferită şi în consecinţă şi tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare. Astfel, deşi cele două sisteme de pensii îşi recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, pensia pentru limită de vârstă, inclusiv alte drepturi de asigurări sociale în sistemul public, se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, pe când dispoziţiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod egal tuturor asiguraţilor care se află în situaţiile prevăzute de acestea.Totodată, faptul că art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că prestaţiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem reprezintă voinţa legiuitorului, care a înţeles ca persoanele care nu se află în asemenea situaţii să beneficieze de alte reglementări legale, în speţă, de cele cuprinse în Legea nr. 164/2001. Or, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu prin Decizia nr. 48 din 16 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite”.Prin Decizia nr. 404 din 28 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii înseşi a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001, statuând că acest text de lege nu instituie o situaţie discriminatorie între cadrele militare care rămân în activitatea militară până la pensionare şi cele care au fost trecute în rezervă sau retragere înainte de data pensionării.În fundamentarea acestei decizii, Curtea a reţinut că, potrivit art. 3 din Legea nr. 19/2000, „De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmaşi acestora”.Conform art. 10 din aceeaşi lege, sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, iar art. 11 prevede că pensia de serviciu poate fi pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială.Ţinând seama de conţinutul acestor reglementări, Curtea a constatat că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu se află în situaţii obiectiv diferite şi astfel se justifică tratamentul juridic diferenţiat.Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că "pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opţiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitatea militară până la pensionare, dar nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare, având în vedere dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 164/2001 […].Pensia de serviciu anticipată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 164/2001, se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor condiţii speciale, în afară de cele referitoare la vârstă şi la vechime, legate de motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, cum sunt: împlinirea limitei de vârstă în grad; reorganizarea unităţii militare şi reducerea unor funcţii; alte motive sau nevoi ale instituţiei militare; inaptitudinea sau aptitudinea limitată pentru serviciul militar. Aceste condiţii speciale demonstrează şi situaţia diferită a cadrelor militare care solicită acordarea acestui tip de pensie”.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din decizia menţionată anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Gavril Deme în Dosarul nr. 236/R/CA/2005 al Tribunalului Teleorman – Secţia civilă, Complet specializat pentru asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 mai 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––––