DECIZIE nr. 280 din 26 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent-şef delegatPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghiţă Liviu Tacu în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006) al Judecătoriei Braşov – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi prin avocat Ionel Aramă din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar. De asemenea, răspunde reprezentantul legal al părţii Societatea Comercială "Kronmat" – S.R.L. şi se constată lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia şi depune concluzii scrise.Reprezentantul legal al părţii Societatea Comercială "Kronmat" – S.R.L. se raliază concluziilor depuse de apărătorul ales al autorului excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006), Judecătoria Braşov – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghiţă Liviu Tacu în dosarul de mai sus.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 21, art. 24, art. 124 şi art. 126 din Constituţia României şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece reglementează competenţa instanţei de a schimba din oficiu încadrarea juridică a faptelor expuse de procuror în rechizitoriu, ceea ce poate avea drept consecinţă instituirea unei relaţii de adversitate între judecător şi inculpat, cu încălcarea principiului imparţialităţii justiţiei şi a dreptului la un proces echitabil.Judecătoria Braşov – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 334 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Schimbarea încadrării juridice, dispoziţii care au următorul cuprins:"Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 124 din 1 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Distinct de acestea, Curtea mai constată că, în realitate, există doar o aparentă justificare a excepţiei de neconstituţionalitate. Ar fi fost un motiv de îngrijorare cu privire la imparţialitatea judecătorului dacă acesta s-ar pronunţa asupra existenţei faptei sau asupra vinovăţiei. Or, de vreme ce, potrivit textului legal criticat, instanţa pune în discuţie existenţa elementelor juridice din dosar ce impun ca fapta să primească o nouă încadrare, nu pot fi primite astfel de critici.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghiţă Liviu Tacu în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006) al Judecătoriei Braşov – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef delegat,Afrodita Laura Tutunaru_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește