DECIZIE nr. 279 din 18 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Marius Ovidiu Păduraru în Dosarul nr. 4.859/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 5.318 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Mihai Raj Gheorghe în Dosarul nr. 4.868/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 6.174 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Valentin Ceauşescu în Dosarul nr. 5.196/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 6.824 D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Robert Alexandru Angelescu în Dosarul nr. 6.071/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 5.306 D/2009, nr. 5.318 D/2009, nr. 6.174 D/2009 şi nr. 6.824 D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Marius Ovidiu Păduraru şi Valentin Ceauşescu nu se opun conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 5.318 D/2009, nr. 6.174 D/2009, nr. 6.824 D/2009 la Dosarul nr. 5.306 D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Marius Ovidiu Păduraru, care arată că doreşte trecerea într-un regim deschis de executare a pedepsei. Valentin Ceauşescu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi depune la dosar un memoriu în susţinerea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, în mod contrar celor susţinute de autorii acesteia, criteriile care trebuie avute în vedere de Comisia de individualizare a pedepselor sunt determinate prin art. 88 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.859/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Marius Ovidiu Păduraru.Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.868/302/2009, Încheierea din 7 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.196/302/2009, şi prin Încheierea din 14 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.071/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Mihai Raj Gheorghe, Valentin Ceauşescu şi Robert Alexandru Angelescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece "stabilirea în mod arbitrar şi pe criterii imprecis determinate nu pot decât să determine o inegalitate a cetăţenilor în faţa legii, lăsată la îndemâna unui organ de autoritate publică aşa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei." Aprecierea că decizia o are judecătorul-delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepţional", fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deţinutul. În aceeaşi măsură, "analizarea de către aceeaşi Comisie a naturii şi modului de săvârşire a infracţiunii, fără ca deţinutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii, iar Comisia să aibă întreaga situaţie avută în vedere de instanţa de judecată care a pronunţat condamnarea, reprezintă un act de ingerinţă în actul autorităţii judiciare, nepermis într-o ordine constituţională în care separaţia puterilor în stat este cuprinsă în chiar art. 1 alin. (4) din Constituţie".Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi prin Încheierea din 29 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.859/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 275/2006, critica autorului excepţiei vizează şi în această cauză, ca şi în celelalte trei dosare care au fost conexate, numai prevederile alin. (2) al art. 23 din Legea nr. 275/2006. Astfel fiind, Curtea se va pronunţa cu privire la dispoziţiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 23 alin. (2), potrivit cărora: „În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.”În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, în art. 16 – Egalitatea în drepturi şi în art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, şi prin Decizia nr. 68 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008, Curtea a statuat că dispoziţiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate nu stabilesc privilegii sau discriminări. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 22 din Constituţie privind dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei, s-a reţinut că aceasta vizează modul de interpretare şi aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale. S-a mai reţinut că, potrivit art. 26 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 275/2006, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul-delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din acelaşi act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanţiile stabilite de lege, poate formula apărările pe care le consideră necesare.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Marius Ovidiu Păduraru, Mihai Raj Gheorghe, Valentin Ceauşescu şi Robert Alexandru Angelescu în dosarele nr. 4.859/302/2009, nr. 4.868/302/2009, nr. 5.196/302/2009 şi nr. 6.071/302/2009 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 martie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește