Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 10 ianuarie 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Actiuni induse de acest act: | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998
Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorLucian Stangu – judecătorGabriela Ghita – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998, excepţie ridicată de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 2 octombrie 2001 în prezenta autorului excepţiei şi a reprezentantului Ministerului Public şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 9 octombrie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 22 februarie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 139/2001, Tribunalul Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998, excepţie ridicată de Anton Tudor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate "restrang în mod nelegal dreptul unei persoane care a crescut un copil de a-l adopta, după împlinirea vârstei majoratului, condiţionandu-l de necesitatea exprimarii consimţământului părinţilor fireşti", incalcandu-se în felul acesta prevederile art. 45, 49 şi 54 din Constituţie, privind protecţia copiilor şi a tinerilor, respectiv restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi exercitarea cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor constituţionale. Se mai susţine ca, de vreme ce persoana ce ar urma să fie adoptată a devenit majoră, "nu se mai impune exprimarea consimţământului părinţilor fireşti atâta timp cat persoana în cauza a dobândit capacitate deplina de exerciţiu, putând să-şi exercite drepturile în mod liber, fără îngrădiri".Tribunalul Braşov, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin dispoziţiilor art. 45, 49 şi 54 din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 29 aprilie 1998. Aceste dispoziţii au următorul conţinut: „Pentru încuviinţarea adopţiei sunt necesare:a) consimţământul, exprimat în forma autentică, al părinţilor sau, după caz, al părintelui la adoptia copilului de către o persoană sau familie propusă de Comisia pentru protecţia copilului;". … Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 contravin prevederilor constituţionale ale art. 45 privind protecţia copiilor şi a tinerilor, ale art. 49 privind restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 54 referitor la exercitarea cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor constituţionale. Aceste texte constituţionale au următorul conţinut:– Art. 45: "(1) Copiii şi ţinerii se bucura de un regim special de protecţie şi de asistenţa în realizarea drepturilor lor.(2) Statul acorda alocaţii de stat pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege. … (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise. … (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi. … (5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politica, socială, economică, culturală şi sportiva a tarii."; … – Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 54: "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin în nici un mod prevederilor art. 45 din Constituţie, ci, dimpotriva, constituie o expresie a aplicării acestora. Reglementarea regimului juridic al adopţiei se înscrie, în general, în măsurile speciale de protecţie a copiilor şi tinerilor.De asemenea, nu sunt incidente în speta nici prevederile art. 54 din Legea fundamentală, care se referă la exercitarea cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, dispoziţia legală criticata neavând ca obiect reglementarea şi exercitarea unor asemenea drepturi.Curtea Constituţională constata însă ca în textul art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997, care impune pentru încuviinţarea adopţiei, ca o condiţie obligatorie, „consimţământul, exprimat în forma autentică, al părinţilor sau, după caz, al părintelui”, nu se face nici o distincţie în raport cu statutul persoanei care urmează să fie adoptată, dacă aceasta a dobândit sau nu capacitatea deplina de exerciţiu. Rezultă, prin urmare, ca textul de lege criticat cere consimţământul părinţilor fireşti şi pentru încuviinţarea adopţiei unei persoane care a dobândit capacitatea deplina de exerciţiu.Curtea retine ca aceasta condiţionare a încuviinţării adopţiei de exprimarea acordului părinţilor fireşti restrânge dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, drept consacrat prin art. 26 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Persoana fizica are dreptul sa dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri".Curtea constata, de asemenea, ca restrangerea exerciţiului dreptului persoanei cu capacitate deplina de exerciţiu de a dispune de ea însăşi, prin dispoziţia legală examinata, nu se justifica prin nici una dintre situaţiile sau motivele pentru care prevederile art. 49 alin. (1) din Constituţie permit restrangerea prin lege a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. Asadar, dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă a Guvernului, în măsura în care condiţioneaza încuviinţarea adopţiei persoanei care a dobândit capacitatea deplina de exerciţiu de exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, sunt contrare şi prevederilor art. 49 alin. (1) din Constituţie.Aceasta soluţie a Curţii se poate întemeia şi pe prevederile Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România în anul 1974. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din acest pact "Orice om are dreptul de a i se recunoaşte pretutindeni personalitatea juridică", iar, potrivit art. 24, pentru copil, măsurile de ocrotire din partea familiei, a societăţii şi a statului, sunt justificate numai de condiţia sa de minor.Pentru considerentele arătate urmează ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisă.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Admite excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 al Tribunalului Braşov – Secţia civilă, şi constata ca dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte cerinţa exprimarii consimţământului părinţilor fireşti pentru încuviinţarea adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplina de exerciţiu.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––-