DECIZIE nr. 274 din 22 octombrie 2002

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 6 decembrie 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 138 14/09/2000
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 12
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 13
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 24
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 25
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 114
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 125
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 144
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 145
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Unigraphica AG în Dosarul nr. 2.575/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal răspunde Societatea Comercială Partners Internaţional Corporation, prin avocat Gheorghe Irina, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arata ca, deşi obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, aceasta a fost motivată, în fapt şi în drept, cu referire la art. 324 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă. Or, prin aceasta motivare Societatea Comercială Unigraphica AG a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a altor dispoziţii legale decât cele care constituie temeiul juridic al cererii de revizuire.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondata, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arata ca susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă instituie o discriminare este neîntemeiată, întrucât textul permite oricărei părţi, indiferent de poziţia procesuala avută în proces, sa declanseze procedura revizuirii dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute. Celelalte critici sunt, de asemenea, neintemeiate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 11 martie 2002, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Unigraphica AG în Dosarul nr. 2.575/2001, având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca textul respectiv, instituind posibilitatea de a se cere revizuirea unei hotărâri fără să se prevadă un termen limita pentru formularea cererii în raport cu momentul rămânerii definitive a hotărârii, "duce la instabilitatea circuitului civil şi la abuzuri", fiind incalcate astfel dispoziţiile art. 24 şi ale art. 125 alin. (3) din Constituţie.De asemenea, autorul excepţiei susţine ca, întrucât, potrivit textului legal criticat, "partea potrivnica", respectiv cea care a câştigat procesul, este discriminata printr-o presupusa reţinere a înscrisurilor, sunt incalcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispoziţiile art. 324 pct. 4 din acelaşi act normativ, este nefondata, întrucât legiuitorul a prevăzut termenul limita de o luna pentru promovarea caii extraordinare de atac din ziua în care s-au descoperit înscrisurile care se invoca ori din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărâre.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 24 şi ale art. 125 alin. (3) din Constituţie, ci, dimpotriva, constituie, în ansamblul sau, "expresia aplicării" acestei din urma dispoziţii constituţionale, iar pe de altă parte, părţile vor avea posibilitatea să-şi facă toate apărările privind procesul în cadrul cererii de revizuire.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Esenta criticii de neconstituţionalitate consta în susţinerea ca prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă dau posibilitatea de a se cere revizuirea unei hotărâri definitive oricând, fără limitare în timp, ceea ce, în conceptia autorului excepţiei, duce la o anumită instabilitate în raporturile juridice civile.Conţinutul acestor prevederi legale este următorul:– Art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri data de o instanţa de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere în următoarele cazuri:[…] 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine în motivarea acesteia ca textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 24 şi ale art. 125 alin. (3), texte care au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";– Art. 125 alin.(3): "Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege."Examinând dispoziţiile legale criticate, Curtea retine ca motivul de revizuire şi condiţiile prevăzute la art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă pentru exercitarea acestei cai extraordinare de atac, de retractare, care se poate declansa numai împotriva hotărârilor definitive, sunt întru totul conforme cu natura instituţiei juridice a revizuirii. În acest cadru nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecati pe temeiul unor elemente noi (în speta, înscrisurile doveditoare) ce nu au format obiectul judecaţii finalizate cu pronunţarea hotărârii a carei revizuire se solicita.Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă ar institui o discriminare, Curtea constata ca este neîntemeiată, întrucât textul de lege permite oricărei părţi, indiferent de poziţia procesuala avută în proces, sa declanseze procedura revizuirii dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute. Textul de lege criticat este, sub acest aspect, o aplicare a prevederilor constituţionale ale art. 125 alin. (3), nefiind contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.Curtea nu retine nici critica autorului excepţiei ca, potrivit textului legal criticat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti "se poate cere oricând […] fără alta limitare în timp". Potrivit dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 din acelaşi cod, termenul de revizuire este de o luna şi se socoteşte "din ziua în care s-au descoperit înscrisurile". Singurul element variabil este, într-adevăr, momentul descoperirii înscrisului sau, după caz, momentul desfiinţării ori modificării hotărârii unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere, dar acesta, în mod evident, tine de specificul motivului de revizuire prevăzut de lege. În cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, înscrisurile doveditoare descoperite fie au fost reţinute de partea potrivnica, fie nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor ori s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere.În consecinţa, Curtea constata ca prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, din moment ce aceste norme de procedura sunt prevăzute de lege, Codul de procedură civilă, ceea ce este conform cu norma constituţională menţionată. Faptul ca actuala formulare a dispoziţiilor respective este cuprinsă în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 nu are relevanta, întrucât ordonanţele Guvernului se adoptă în baza delegării legislative, conform art. 114 din Constituţie, având aceeaşi forta juridică ca şi legea.Susţinerea autorului excepţiei ca textul de lege criticat ar încalcă dispoziţiile art. 24 din Constituţie privind dreptul la apărare este, de asemenea, neîntemeiată. Dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă nu cuprind prevederi de natura sa ducă la concluzia ca, în cadrul judecării cererii de revizuire, vreuna dintre părţi nu şi-ar putea face apărările pe care le considera necesare ori n-ar putea să fie asistată de un avocat. Mai mult, potrivit art. 328 din Codul de procedură civilă, hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială Unigraphica AG în Dosarul nr. 2.575/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 octombrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x