DECIZIE nr. 272 din 16 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 2.548/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Anca Ghencea, apărător cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa părţii Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" – S.A. Sucursala Ilfov, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru argumentele expuse şi în motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.548/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003. Excepţia a fost ridicată de Ion Bucur într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului împotriva sentinţei de respingere a cererii reclamantului prin care solicită obligarea Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – S.A. Sucursala Ilfov de a ridica stâlpii de înaltă tensiune de pe proprietatea sa şi constatarea inexistenţei dreptului de uz şi servitute al societăţii asupra unei părţi din teren.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat instituie o prezumţie absolută de proprietate publică a terenurilor pe care se situează reţelele electrice de distribuţie. Autorul excepţiei consideră că astfel este nesocotit dreptul constituţional la un proces echitabil, întrucât, în speţă, această prezumţie îi profită Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" – S.A. De asemenea, autorul excepţiei afirmă că, dacă s-ar admite, prin reducere la absurd, că nici o întreprindere industrială sau agricolă nu a deţinut în trecut şi posturi de transformare a energiei electrice, atunci dispoziţiile Legii nr. 318/2003 fie ar retroactiva, fie, odată cu intrarea sa în vigoare, ar reglementa implicit o expropriere.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 sunt constituţionale. În argumentarea acestei opinii invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi cele ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, celor ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3) care garantează dreptul de proprietate privată şi stabilesc limitele şi condiţiile exproprierii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că pretinsa neconcordanţă dintre textul de lege criticat şi dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi ale art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală este dedusă din modul în care instanţa de judecată ar putea interpreta prevederea legală supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, într-o posibilă interpretare avută în vedere de autorul excepţiei, dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 ar avea, pe de o parte, caracter retroactiv, iar, pe de altă parte, ar institui o expropriere implicită. Or, chestiunile legate de interpretarea legii sunt, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată, ele excedând cadrului controlului exercitat de Curtea Constituţională.De asemenea şi susţinerile de neconstituţionalitate prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, privind dreptul la un proces echitabil, au în vedere în realitate modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate. Această concluzie se desprinde din afirmaţiile autorului excepţiei, potrivit cărora instanţele de judecată îi refuză posibilitatea de a proba dreptul de proprietate privată asupra unui teren pe care este amplasat un post de transformare a energiei electrice.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate faţă de prevederile art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 232 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 nu contravin exigenţelor principiului garantării şi ocrotirii proprietăţii private. În acest sens, Curtea a reţinut că „încadrarea prin lege organică a terenurilor pe care se situează reţelele energetice de distribuţie în categoria terenurilor cu destinaţie specială, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bun public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii”. În aceeaşi decizie s-a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, coroborate cu cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private în condiţiile legii organice, au în vedere tocmai circumstanţieri ale exerciţiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 2.548/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește