DECIZIE nr. 271 din 24 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Jenica Basescu în Dosarul nr. 981/2003 al Tribunalului Iaşi.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 149C/2003, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Sergiu Mihai Basescu în Dosarul nr. 980/2003 al Tribunalului Iaşi. La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 149C/2003 la Dosarul nr. 148C/2003.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sustinand ca textele de lege criticate respecta prevederile constituţionale invocate ca fiind incalcate. Arata ca în cauza îşi menţin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţională în Decizia Plenului nr. 1/1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constata următoarele:Prin încheierile din 13 martie 2003, pronunţate în dosarele nr. 981/2003 şi nr. 980/2003, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Jenica Basescu şi Sergiu Mihai Basescu în cauze având ca obiect contestaţii în anulare.În motivarea excepţiei, al carei conţinut este identic, se susţine ca dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 51 şi 128 din Constituţie. Se arata ca prin "stabilirea competentei secţiei de contencios administrativ a tribunalului în rezolvarea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională" s-au încălcat dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în faţa legii şi a instanţelor de judecată, precum şi cele privind folosirea căilor de atac, întrucât "un raport juridic în care cealaltă parte – în speta, Primăria Municipiului Iaşi – s-a situat pe o poziţie net superioară, este dedus judecaţii unei instanţe de contencios administrativ în loc să fie dat în competenţa instanţei civile, cum ar fi normal".Tribunalul Iaşi apreciază ca textele criticate nu încalcă principiile constituţionale enunţate de autorul excepţiei. Astfel, arata ca legalitatea procesului-verbal de contravenţie, care este un act administrativ de autoritate, este supusă controlului judecătoresc, "tocmai pentru a proteja pe particulari împotriva eventualelor abuzuri ale agenţilor publici". Mai arata ca "judecătoria, fiind competenţa să soluţioneze conflictul juridic dintre un organ al puterii executive şi un particular […], desfăşoară o activitate de contencios administrativ fără procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi fără a fi instanţa specializată în soluţionarea unor astfel de conflicte, asa cum este secţia de contencios administrativ a tribunalului". Se considera ca "un astfel de conflict juridic nu poate fi privit ca un proces civil şi tocmai în scopul de a pune de acord procedura privind controlul judecătoresc asupra actului administrativ de autoritate care este procesul-verbal de contravenţie cu natura acestui act şi totodată de a unifica aceasta procedura de control şi în ceea ce priveşte calea de atac a recursului, prin Legea nr. 180/2002 au fost introduse în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 dispoziţiile art. 34 alin. (2) ce stabilesc competenţa de soluţionare a acestei cai de atac în favoarea secţiei de contencios administrativ a tribunalului”.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează ca "normele criticate trebuie privite în contextul întregii reglementări a regimului juridic al contravenţiilor, a carei adoptare, departe de a constitui o încălcare a principiilor constituţionale invocate, constituie expresia aplicării lor". În acest sens, în esenta, arata ca, respectându-se dispoziţiile art. 21, 51, 128 şi ale art. 125 alin. (3) din Constituţie, actul normativ criticat prevede, prin art. 31 alin. (1), art. 32 alin. (2) şi art. 34 alin. (2), posibilitatea exercitării căilor de atac, respectiv formularea plângerii la judecătorie împotriva procesului-verbal contraventional, precum şi a recursului împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat plângerea. Competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului de a judeca recursul se justifica prin caracterul raporturilor juridice deduse judecaţii, iar faptul ca judecătoria este competenţa să soluţioneze în prima instanţa aceste cauze nu schimba cu nimic caracterul raporturilor juridice ori natura răspunderii administrative. În fapt, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, creează un tratament diferenţiat pentru părţile raportului juridic născut dintr-un act administrativ de autoritate, aflate, după cum este şi firesc, în situaţii diferite, fără ca prin aceasta sa aducă atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. În acest sens este menţionată Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate sunt constituţionale. În esenta, se arata ca dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, nu încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât principiul egalităţii nu exclude, ci presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, şi nici principiul accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Dimpotriva, „prin textul legal atacat asigurându-se tocmai accesul la justiţie, respectiv la o cale de atac, în cazul unor litigii care au un caracter specific”, în acest sens menţionându-se Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. „Reglementarea prin lege a unei anumite secţii din cadrul unei instanţe, care să judece un anumit tip de litigii, este conformă prerogativei legiuitorului de a institui, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, reguli de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, inclusiv a unor reguli speciale de procedura” şi nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 128 din Legea fundamentală. În ceea ce priveşte invocarea art. 1 alin. (3) şi art. 51 din Constituţie, se apreciază ca aceste texte nu au relevanta în cauza.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 11 din Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Aceste prevederi au următorul cuprins: „Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspenda executarea hotărârii.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor articole din Constituţie:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; … – Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."– Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea retine:Art. 34 alin. (2) din ordonanţa criticata, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 11 din Legea nr. 180/2002, stabileşte ca hotărârea judecătorească prin care a fost soluţionată plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului.În esenta, prin critica de neconstituţionalitate formulată se susţine ca, "stabilind competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului în rezolvarea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională, s-au încălcat dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în faţa legii şi a instanţelor, precum şi la folosirea căilor de atac", asadar, art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 128 din Constituţie.Din analiza criticilor formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea constata ca prin stabilirea competentei secţiei de contencios administrativ a tribunalului de a judeca recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal contraventional nu se creează nici o discriminare. Aceasta deoarece principiul egalităţii în faţa legii nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite, un tratament juridic diferenţiat. În acest sens a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994. În cauza, existenta unor reguli diferite şi a unui tratament juridic distinct sunt justificate de specificul litigiilor în care se judeca legalitatea unor acte administrative, cum este şi procesul-verbal de constatare şi de aplicare a sancţiunilor.În legătură cu invocarea încălcării prevederilor art. 128 din Constituţie privind "Folosirea căilor de atac", Curtea constata ca textul criticat este chiar în sensul acestor dispoziţii, potrivit cărora, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", precum şi al dispoziţiilor constituţionale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora legiuitorul stabileşte prin lege competenţa şi procedura de judecată. Or, reglementarea prin prevederile art. 34 alin. (2) din ordonanţa criticata a competentei de soluţionare a recursului de către instanţa de contencios administrativ, atunci când parte în proces este un organ al administraţiei publice, iar nu, asa cum susţine autorul excepţiei, de către instanţa civilă, nu numai că nu este contrară textelor din Constituţie menţionate, ci, dimpotriva, le da expresie.În sfârşit, autorul excepţiei mai invoca şi încălcarea art. 1 alin. (3), art. 21 şi 51 din Constituţie, în legătură cu care însă nu formulează nici un motiv de neconstituţionalitate. Asa fiind, cu privire la acestea, Curtea nu se poate pronunţa, întrucât s-ar substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unui motiv de neconstituţionalitate şi, în felul acesta, ar executa din oficiu un control de constituţionalitate, ceea ce este inadmisibil.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Jenica Basescu în Dosarul nr. 981/2003 al Tribunalului Iaşi şi de Sergiu Mihai Basescu în Dosarul nr. 980/2003 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește