DECIZIE nr. 270 din 24 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, excepţie ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 14.900/2002 al Judecătoriei Galaţi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 a făcut obiectul controlului de constituţionalitate în mai multe randuri, Curtea apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de părţi.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 6 decembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 14.900/2002, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, excepţie ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Judecătoria Galaţi arata ca prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, s-a prevăzut posibilitatea atacarii ordonanţei care conţine somaţia de plată, pronunţată în condiţiile art. 6 alin. (2) din ordonanţa sus-amintita, cu acţiune în anulare în termen de 10 zile de la inmanare sau pronunţare. Însă, dat fiind ca ordonanţa care conţine somaţia de plată reprezintă o hotărâre judecătorească, calea de atac promovata în vederea desfiinţării ei nu poate fi decât recursul. Or, în cazul procedurii somaţiei se prevede asa-numita acţiune în anulare, care constituie o veritabila acţiune de fond, prin care se tinde la anularea unei hotărâri judecătoreşti care nu are valentele unui oarecare act juridic, asa cum rezultă şi prin prisma dispoziţiilor speciale, referitoare la acest tip de acţiune, cuprinse în Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul arata ca reglementarea cuprinsă în art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, consacra o procedură specială în materia executării creanţelor şi este expresia clara a infaptuirii justiţiei în condiţiile art. 128 coroborat cu art. 125 alin. (3) din Constituţie. Cererea în anulare prevăzută de textul de lege criticat constituie, în opinia Guvernului, sub aspectul naturii juridice, acţiune, şi nu cale de atac, astfel încât suntem în prezenta unui control judecătoresc care se realizează pe cale de acţiune, hotărârea judecătorească pronunţată asupra cererii în anulare fiind susceptibilă numai de recurs. Prin introducerea acestei acţiuni, debitorul declanseaza faza contencioasă contradictorie a procedurii somaţiei de plată, desfăşurată în faţa instanţei competente pentru judecarea fondului cauzei în prima instanţa, exercitandu-şi astfel dreptul prevăzut de art. 21 din Constituţie.Prin urmare, se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, este neîntemeiată.Avocatul Poporului constata ca textul legal criticat reglementează cererea în anulare care reprezintă calea de atac pe care debitorul o poate declansa împotriva ordonanţei ce conţine somaţia de plată, aceasta cerere nefiind o noua acţiune de fond. Instituirea acestei proceduri speciale nu contravine prevederilor constituţionale care reglementează folosirea căilor de atac şi, asa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenta sa, se justifica prin soluţionarea cu celeritate a cauzelor ce au ca obiect recuperarea creanţelor certe, lichide şi exigibile.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002. Textul legal criticat are următorul conţinut:– Art. 8 alin. (1): "Împotriva ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicării acesteia."Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 128, potrivit cărora, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".Curtea constata ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, nu a modificat soluţia legislativă criticata, astfel încât Curtea urmează sa examineze pe fond excepţia de neconstituţionalitate.În argumentarea criticii de neconstituţionalitate se arata ca textul de lege criticat contravine art. 128 din Constituţie prin aceea ca substituie caii de atac prevăzute de textul constituţional o veritabila acţiune de fond, prin care se tinde la anularea ordonanţei care conţine somaţia de plată, în condiţiile în care aceasta reprezintă o hotărâre judecătorească.Examinând excepţia, Curtea retine ca procedura somaţiei de plată, reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, este o procedură specială în materia executării creanţelor, derogatorie de la dreptul comun în materie, întrucât, prin intermediul sau, se urmăreşte realizarea unor creanţe certe, lichide şi exigibile care nu rezultă dintr-un titlu executoriu. Asa fiind, prin declanşarea acestei proceduri, creditorul urmăreşte obţinerea ordonanţei privind somaţia de plată care, prin investire, devine titlu executoriu, oferindu-i posibilitatea executării silite şi a valorificării dreptului pretins.Specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonanţei. Este de altfel motivul în considerarea căruia termenul "acţiune în anulare", utilizat în varianta iniţială a ordonanţei, a fost înlocuit, ca urmare a modificărilor operate prin Legea nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, cu acela de „cerere în anulare”. Împrejurarea ca legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferita de aceea a căilor de atac de drept comun nu releva nici un aspect de neconstituţionalitate, fiind în deplina concordanta cu prevederile art. 128 din Constituţie. Într-adevăr, în măsura în care textul constituţional de referinţa foloseşte termenul generic de „cai de atac”, fără a le identifica şi caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel şi recurs, ipoteza în care respectarea acestor date de identificare ar fi fost convertită într-un criteriu de constituţionalitate, legiuitorul ordinar este deplin îndreptăţit ca, în considerarea anumitor particularităţi, sa opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept comun.O asemenea concluzie rezultă de altfel din chiar formula redactionala adoptată de legiuitorul constituţional, potrivit căreia stabilirea regimului juridic al căilor de atac este de competenţa exclusiva a legiuitorului ordinar, care, potrivit atribuţiilor prevăzute de art. 125 alin. (3) din Constituţie, stabileşte competenţa şi procedura de judecată, evident cu condiţia ca nici o norma de procedura sa nu contravina vreunei dispoziţii constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, excepţie ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 14.900/2002 al Judecătoriei Galaţi.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește