DECIZIE nr. 269 din 6 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A." la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIoan Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A." la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A, excepţie ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru şi Ion Cornea în dosarele nr. 12.351/3/2007, nr. 12.175/3/2007, nr. 12.536/3/2007, respectiv nr. 12.538/3/2007 ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 26 februarie 2008 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 4 martie 2008.Pe data de 4 martie, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului în vederea pronunţării, Curtea a amânat pronunţarea la data de 6 martie 2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.351/3/2007, Încheierea din 5 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.175/3/2007, Încheierea din 21 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.536/3/2007, şi Încheierea din 21 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 12.538/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A." la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A. Excepţia a fost ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru şi Ion Cornea cu prilejul soluţionării unor contestaţii formulate împotriva ordinelor de revocare din funcţia de director executiv.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A. prevede o modalitate arbitrară de încetare a contractului de muncă, respectiv revocarea, modalitate ce nu asigură salariatului posibilitatea de a o contesta potrivit reglementărilor dreptului muncii. Astfel, în opinia lor, se creează o situaţie de inegalitate în raport cu ceilalţi salariaţi, care se bucură de măsurile de protecţie impuse de legislaţia muncii, dar şi o inegalitate în raporturile cu angajatorul. În plus, consideră că este încălcat şi dreptul la muncă. Argumentul pe care îl aduc în favoarea acestor susţineri este că textul de lege criticat se referă la directorii executivi ca fiind "salariaţi", deci supuşi dispoziţiilor Codului muncii, însă prevede revocarea ca modalitate de încetare a contractului de muncă, ceea ce contravine legislaţiei muncii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în completul constituit în Dosarul nr. 12.351/3/2007, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat sub aspectul constituţionalităţii reglementează raporturile juridice ale salariatului, ce ocupă funcţia de director executiv, cu societatea, precum şi o modalitate de încetare a contractului de muncă în acest caz, constituind o reglementare specială care se interpretează şi se completează cu dispoziţiile de drept comun în materia dreptului muncii, fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 16 şi art. 41 din Constituţie. Mai arată că, în realitate, chestiunile invocate de autorul excepţiei ţin de aplicarea legii, astfel că nu sunt de competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de drept comun.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în completul constituit în Dosarul nr. 12.175/3/2007, consideră că textul de lege criticat nu este constituţional. În acest sens, arată că prin includerea în art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A. a prevederii potrivit căreia revocarea directorilor executivi constituie cauză de încetare a contractului individual de muncă s-a statuat posibilitatea modificării unilaterale a clauzelor contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, cu încălcarea dispoziţiilor imperative din cap. III art. 41-48 din Codul muncii şi, implicit, a prevederilor art. 53 din Constituţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în completul constituit în dosarele nr. 12.536/3/2007 şi nr. 12.538/3/2007, consideră că textul de lege criticat nu este constituţional. Astfel, în opinia sa, chiar dacă s-ar interpreta că revocarea este o cauză de încetare a contractului de muncă, care se adaugă la cele prevăzute de Codul muncii, controlul legalităţii acestei măsuri nu poate fi efectuat prin raportare la normele generale, căci legiuitorul a prevăzut pentru fiecare dintre cauzele de încetare obligaţii specifice pentru angajator. Dacă în cazul tuturor celorlalţi salariaţi sunt aplicabile dispoziţiile Codului muncii, excluderea directorilor executivi ai Loteriei Române, care au calitatea de salariaţi la rândul lor, nu are nicio justificare, astfel că sunt încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 41 din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că Loteria Română este societate comercială, iar acolo unde statutul acestei societăţi nu prevede altfel, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind numirea şi revocarea directorilor de către consiliul de administraţie. De asemenea, arată că încetarea contractului individual de muncă apare ca o consecinţă a pierderii funcţiei, deoarece raportul de muncă este accesoriu calităţii de director executiv şi se referă la calitatea de salariat al societăţii deţinută de persoana aflată în funcţie. De altfel, orice persoană care aspiră să devină director executiv are prefigurată posibilitatea consiliului de administraţie de a decide cu privire la revocarea sa din funcţie şi, implicit, asupra încetării raportului de muncă. În ceea ce priveşte conformitatea textului de lege criticat cu dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi, arată că angajatorul şi salariatul nu se află pe poziţii de egalitate, subordonarea fiind de esenţa raporturilor de muncă. De asemenea, Guvernul consideră că nu este încălcat nici dreptul fundamental la muncă, deoarece funcţia de director executiv, presupunând implicit calitatea de salariat, nu poate fi menţinută în absenţa funcţiei. În sfârşit, arată că nu sunt aduse restrângeri dreptului la muncă.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. Astfel, arată că art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A. nu este contrar principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, consideră că nu este îngrădit dreptul la muncă, iar dispoziţiile art. 15 şi art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A." la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 octombrie 1999, dispoziţii potrivit cărora: „Directorii executivi sunt salariaţi ai Loteriei Române, revocarea acestora constituind cauză de încetare a contractului lor individual de muncă. Directorii executivi nu pot fi membri ai consiliului de administraţie.”Autorii excepţiei consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor prevederi constituţionale: art. 15 alin. (1), prin care se arată că "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea"; art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor; art. 41 privind dreptul la muncă; şi art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, consideră că se contravine şi art. 20 din Constituţie, referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, articole ce privesc egalitatea în drepturi şi dreptul la muncă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că problemele ridicate de autorii excepţiei pornesc de la redactarea aparent contradictorie a textului de lege criticat. Astfel, art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A., derogând de la dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, referitoare la numirea directorilor, prevede că directorii executivi ai Loteriei Naţionale sunt salariaţi ai acestei societăţi comerciale, ceea ce atrage incidenţa normelor specifice dreptului muncii. În acelaşi timp, textul de lege criticat prevede că o cauză de încetare a contractului individual de muncă o reprezintă revocarea din funcţie, fapt ce creează incertitudine cu privire la incidenţa normelor de drept aplicabile în această situaţie. Autorii excepţiei consideră că aplicarea dispoziţiilor specifice contractului de mandat ar fi în contradicţie cu statutul lor de salariaţi şi i-ar plasa într-o poziţie de inferioritate atât faţă de angajator, cât şi faţă de ceilalţi salariaţi.Analizând aceste aspecte, Curtea reţine că textul de lege criticat, care stabileşte că directorul executiv este salariat al Loteriei Române, plasează, într-adevăr, acest raport juridic în sfera prevederilor specifice dreptului muncii. Acest raport de muncă, însă, este caracterizat de clauze specifice ce îşi găsesc justificarea în însăşi modalitatea specifică de dobândire a funcţiei de director executiv, anume prin numire de către preşedintele consiliului de administraţie. Astfel, încheierea contractului de muncă este subsecventă şi subordonată dobândirii funcţiei de director executiv, iar revocarea din funcţie atrage în mod firesc, ca efect, încetarea contratului de muncă, aspect pe care cel care ocupă funcţia de director executiv îl cunoaşte încă din momentul încheierii contractului individual de muncă. Faptul că prin prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate este instituită o clauză specifică, derogatorie de la dreptul comun, cu privire la încetarea contractului individual de muncă, nu are semnificaţia încălcării dreptului la muncă. În acest sens, trebuie reţinut şi faptul că, potrivit art. 1 alin. (2) din Codul muncii, "se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii".În continuare, Curtea reţine că principiul egalităţii în drepturi nu presupune omogenitate, iar existenţa unor situaţii obiectiv diferite justifică un tratament juridic diferenţiat. Prin urmare, nu se poate vorbi despre existenţa unei egalităţi între directorul executiv, care ocupă această funcţie prin numirea de către preşedintele consiliului de administraţie, validată de către acest consiliu, şi ceilalţi salariaţi ai societăţii comerciale, al căror contract individual de muncă nu este subordonat unei asemenea condiţii.De asemenea, analizând raporturile dintre angajator şi salariat faţă de principiul constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea reţine că aceştia nu se află pe poziţii de egalitate, raporturile de muncă presupunând subordonarea salariatului faţă de angajator.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naţionale "Loteria Română" – S.A." la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A., excepţie ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru şi Ion Cornea în dosarele nr. 12.351/3/2007, nr. 12.175/3/2007, nr. 12.536/3/2007, respectiv nr. 12.538/3/2007 ale Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește