DECIZIE nr. 269 din 24 iunie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, prin avocat, şi partea Georgeta Silvia Nicolescu, personal şi asistată de apărător, lipsind Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 – comuna Lipanesti, judeţul Prahova, şi Comisia judeteana pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Prahova, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul autorilor excepţiei susţine neconstituţionalitatea art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care prevede efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor având ca obiect bunurile supuse partajului, apreciind ca imparteala judiciară ar trebui să fie rezultatul nemijlocit al gandirii judecătorului, iar nu expresia voinţei unei persoane neabilitate de lege pentru a atribui loturi, respectiv expertul numit în cauza în vederea realizării operaţiilor de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea.Avocatul părţii prezente considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, întrucât legiuitorul nu a înţeles sa delege atribuţiile judecătorului altor persoane, instanţa judecătorească fiind singura competenţa a atribui părţilor loturile propuse de expert. Este ceea ce consacra şi art. 673^14 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care prevede că, "În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanţa se va pronunţa prin hotărâre".Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei, constatările expertului cu privire la formarea loturilor rămânând la libera apreciere a judecătorului, care este singurul care va decide atribuirea lor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Prin Încheierea din 20 februarie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 1.096/2003, Tribunalul Prahova – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arata ca, întrucât în competenţa expertului nu pot intra decât atribuţiile prevăzute de alin. 2 al art. 673^6, şi anume evaluarea bunului, stabilirea faptului dacă acesta poate fi comod partajabil în natura şi în ce mod, expertul nu poate forma loturile ce urmează a fi atribuite, singura competenţa sa realizeze acest lucru fiind instanţa judecătorească. Prin urmare, textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 123 alin. (1) şi art. 125 alin. (1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi numai de către instanţele judecătoreşti stabilite de lege.Tribunalul Prahova – Secţia civilă arata ca dispoziţiile art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă enunta elementele principale pe care le cuprinde raportul de expertiza, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească acesta şi operaţiile ce trebuie realizate pentru desăvârşirea împărţelii, astfel încât activitatea desfăşurată de expert este clar determinata, instanţa judecătorească fiind în măsura a cenzura raportul de expertiza astfel întocmit, potrivit art. 673^9 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate şi deci excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât reglementarea cuprinsă în art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 123 alin. (1) şi ale art. 125 alin. (1). Se arata ca, în scopul împărţelii în natura, dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare şi evaluare pentru care instanţa nu are date suficiente, aceasta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Astfel, textul de lege criticat constituie expresia clara a infaptuirii justiţiei cu respectarea garanţiilor procesuale, a principiilor care trebuie să stea la baza oricărei imparteli.Avocatul Poporului considera ca argumentele formulate de autori în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează probleme de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale în materie de partaj, care intră în competenţa exclusiva a instanţei judecătoreşti. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se poate pronunţa numai asupra intelesului contrar Constituţiei al textelor de lege criticate, astfel încât excepţia de faţa este inadmisibila.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conţinut:– Art. 673^6 alin. 2: "Raportul de expertiza va arata evaluarea şi criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natura şi în ce mod anume, propunand loturile ce urmează să fie atribuite."Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale:– Art. 123 alin. (1): "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.";– Art. 125 alin. (1): "Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat prevede posibilitatea instanţei judecătoreşti de a apela la cunoştinţele unor experţi în cadrul procedurii împărţelii judiciare şi de a dispune prin încheiere efectuarea unei expertize atunci când pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare sau evaluare. Sub acest aspect, părerile experţilor se limitează la evaluarea bunurilor, indicarea posibilităţii lor de partajare în natura şi a modului în care acest lucru se poate realiza, precum şi la propunerea loturilor ce urmează să fie atribuite.Întrucât art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede in terminis ca expertul doar propune loturile ce urmează să fie atribuite, instanţa fiind cea care, prin hotărâre, le stabileşte şi le atribuie, este evident ca, din acest punct de vedere, critica de neconstituţionalitate este lipsită de relevanta. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 673^14 alin. 1, cuprinse în capitolul "Procedura împărţelii judiciare" din Codul de procedură civilă, asupra cererii de partaj instanţa se va pronunţa prin hotărâre, indiferent de modul cum a intervenit imparteala bunurilor, prin buna învoiala sau nu, sau dacă în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize.Fără indoiala, luând cunoştinţa de propunerile expertului desemnat – bazate pe măsurători şi calcule care implica cunoştinţe de specialitate, pe care instanţa nu le poseda -, aceasta şi le poate însuşi ca atare, poate solicita lămuriri suplimentare, fie orale, citând expertul în faţa instanţei, fie în scris, dispunând sa răspundă la obiectiunile părţilor sau să efectueze un supliment de expertiza ori poate dispune o noua expertiza, la cererea părţilor sau din oficiu. Prin urmare, instanţa judecătorească are la dispoziţie posibilităţi ample şi variate de natura a-i permite sa pronunţe o hotărâre legală şi temeinica.Împrejurarea ca, din comoditate sau pentru alte motive, o instanţa îşi însuşeşte propunerile deficitare sau discutabile ale expertului, respingând, fără motivare sau cu o motivare precara, cererile părţilor în litigiu, nu reprezintă o problemă de neconstituţionalitate, de natura sa legitimeze competenţa Curţii, ci exclusiv un aspect care tine de aplicarea legii, în raport cu o anumită situaţie de fapt, hotărârea astfel pronunţată fiind supusă cenzurii instanţelor de control judiciar.Prin urmare, Curtea constata ca susţinerea autorilor excepţiei, potrivit căreia textul criticat încalcă dispoziţiile constituţionale care prevăd ca justiţia se realizează în numele legii prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, este neîntemeiată, art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă constituind expresia infaptuirii justiţiei cu realizarea garanţiilor procesuale ale tuturor părţilor implicate în proces.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu──────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește