DECIZIE nr. 266 din 16 martie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti” – S.A. în Dosarul nr. 3.150/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin avocat Andrei Şărban, lipsind părţile Societatea Comercială "Termoelectrica" – S.A. Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Bucureşti, prin primar, Societatea Comercială "Institutul de Studii şi Proiectări Energetice" – S.A., Josette Anne Marie Iliescu, Rodica Alexandra Teodorescu şi Rodica Velia Niculescu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 967D/2005, nr. 987D/2005, nr. 995D/2005, nr. 1.036D/2005, nr. 9D/2006, nr. 22D/2006 şi nr. 87D/2006.La apelul nominal în Dosarul nr. 967D/2005 se constată lipsa autorilor excepţiei, Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean, şi a părţilor Gheorghe Tudor şi Elena Tanita Tudor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal în Dosarul nr. 987D/2005, lipsesc autorii excepţiei, Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Asociaţia Pro Democraţia, Monica Macovei şi Renate Weber, precum şi partea Ioan Talpeş, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal în Dosarul nr. 995D/2005 se prezintă partea Marin Lixandru, lipsind autorii excepţiei, Parasca Biriş şi Radu Biriş, şi părţile Dima Elena Tănăsescu, Maria Doina Dan, Anamaria Dan şi Cristina Dan, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal în Dosarul nr. 1.036D/2005 se constată lipsa autorului excepţiei, Societatea Comercială "Inter Center Service" – S.A. din Timişoara, şi a părţilor Consiliul Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi prefectul judeţului Timiş, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal în Dosarul nr. 9D/2006 se prezintă autorul excepţiei, Paula Teodorescu, şi partea Lucia Nasta, prin reprezentant Georgeta Nasta.La apelul nominal în Dosarul nr. 22D/2006 se prezintă autorul excepţiei, Ilie Păun, personal şi asistat de avocat Eugenia Crângariu, şi părţile Veronica Maria Munteanu, Carmen Mona Munteanu şi Cristian Ştefan Munteanu, prin avocat Cristina Damir.La apelul nominal în Dosarul nr. 87D/2006 se prezintă partea Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin consilier juridic Liviu Dragomir, lipsind autorul excepţiei, Cornelia Hapca, şi părţile Consiliul Local Alba Iulia şi Municipiul Alba Iulia, prin primar, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor opt dosare.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 967D/2005, nr. 987D/2005, nr. 995D/2005, nr. 1.036D/2005, nr. 9D/2006, nr. 22D/2006 şi nr. 87D/2006 la Dosarul nr. 959D/2005, care este primul înregistrat.Societatea Comercială "Electrocentrale Bucureşti" – S.A., prin avocat, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, următoarele: textul legal criticat nu dă posibilitatea justiţiabilului de a supune unui control judecătoresc decizia administrativă de trimitere a cauzelor spre altă instanţă, iar actul de declinare a competenţei nu poate fi atacat în nici un mod; se încalcă principiul judiciar al ierarhizării controlului judecătoresc, aceeaşi instanţă soluţionând o pricină în care s-a mai pronunţat anterior; măsura trimiterii în acest mod a cauzelor către instanţele devenite competente potrivit noii legi încalcă şi principiile statuate în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; numărul mare de sesizări de neconstituţionalitate referitoare la Legea nr. 219/2005, deşi nu îmbracă forma unei iniţiative legislative a cetăţenilor, reprezintă un semnal important că această reglementare a perturbat grav practica judiciară şi încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, ceea ce impune o reconsiderare a conţinutului acestei legi.Paula Teodorescu solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arătate pe larg în notele scrise depuse la dosar.Ilie Păun, prin avocat, pune, de asemenea, concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că noţiunea de proces echitabil include şi principiul legalităţii căilor de atac şi al controlului judiciar ierarhic, iar trimiterea dosarelor spre alte instanţe, pe cale administrativă, nu prezintă nici o garanţie procesuală aferentă dreptului la apărare. Consideră că textul criticat încalcă şi art. 15 din Constituţie, deoarece schimbarea competenţei instanţei produce efecte şi asupra proceselor aflate în curs de judecată înainte de intrarea în vigoare a legii. De asemenea, se invocă încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, deoarece unora dintre justiţiabili li s-a permis accesul la instanţele superioare, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vreme ce altora, pentru litigii identice, le este deschisă calea procesuală numai până la nivelul curţilor de apel. În sfârşit, se arată că această lege a subminat în mod grav credibilitatea justiţiei în faţa cetăţenilor şi că se impune, pe viitor, modificarea sa.Partea Marin Lixandru solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că ridicarea acesteia în faţa Curţii de Apel Bucureşti a dus la tergiversarea soluţionării recursului.Partea Lucia Nasta solicită, prin reprezentant, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele dezvoltate în scris şi depuse la dosar.Părţile Veronica Maria Munteanu, Carmen Mona Munteanu şi Cristian Ştefan Munteanu, prin avocat, pun concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că litigiul în care sunt părţi este pe rolul instanţelor din 1996, iar ridicarea acestei excepţii nu face decât să prelungească durata procesului. Consideră că principiul liberului acces la justiţie nu înseamnă acces la toate instanţele de judecată, iar Legea nr. 219/2005 a avut rolul de a rezolva impasul în care se găsea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea unui număr foarte mare de recursuri.Inspectoratul de Stat în Construcţii, prin consilier juridic, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând concluziile scrise depuse la dosar în faţa Curţii de Apel Alba Iulia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja cu privire la acest text legal, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate, şi că nu au intervenit elemente noi de natură să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.150/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti” – S.A. cu prilejul soluţionării unui recurs civil.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.798/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean cu prilejul soluţionării unui recurs civil.Prin Încheierea din 7 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 23.424/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Monica Macovei, Renate Weber şi Asociaţia Pro Democraţia cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.565/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Parasca Biriş şi Radu Biriş cu prilejul soluţionării unui recurs civil.Prin Încheierea din 15 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 9.661/C/2005, Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Inter Center Service” – S.A. din Timişoara.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.907/civ/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Paula Teodorescu cu prilejul soluţionării unui recurs civil.Prin Încheierea din 13 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.085/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Ilie Păun cu prilejul soluţionării unui recurs civil.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 5.536/2005, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Cornelia Hapca cu prilejul soluţionării unui recurs civil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. II din Legea nr. 219/2005 contravin art. 1, art. 11, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 24, art. 53 alin. (1) şi (2), art. 115 alin. (4)-(6), art. 124 alin. (4), art. 126 alin. (1) şi art. 129 din Constituţie, precum şi art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se consideră că judecarea recursurilor de către curţile de apel, care au soluţionat apelul în aceeaşi cauză, respectiv judecarea apelurilor de către tribunale, care au soluţionat aceleaşi cauze în primă instanţă, este contrară tuturor drepturilor garantate de textele constituţionale de mai sus, chiar dacă pricinile vor fi soluţionate de alţi judecători decât cei care s-au pronunţat deja. Totodată, trimiterea pe cale administrativă a cauzelor încalcă în mod flagrant normele de procedură privind declinarea competenţei şi dispoziţiile art. 127 din Constituţie, referitoare la caracterul public al dezbaterilor. De asemenea, cu privire la art. 15 din Constituţie, s-a susţinut că textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece „îşi extind efectele şi în trecut, pentru cazuri care intrau sub reglementările vechii legi şi care au fost iniţiate şi şi-au produs efectele sub reglementările legii vechi, în speţă, prin legala învestire a instanţei competente material la acea dată”.Curtea de Apel Bucureşti – secţiile a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, a IV-a civilă şi a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece, în urma trimiterii pe cale administrativă a cauzelor la instanţele devenite competente, "apare evidentă lipsirea părţii de orice cale de atac împotriva unei soluţionări a excepţiei de necompetenţă materială".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţii potrivit cărora:"Art. II. – (1) Procesele în curs de judecată în primă instanţă la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite, precum şi căile de atac se judecă de instanţele competente, potrivit legii.(2) Apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunale. … (3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel. … (4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instanţelor devenite competente să le judece." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege autorii excepţiei invocă încălcarea următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 referitor la statul român, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 referitor la delegarea legislativă, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti, art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.De asemenea, autorii excepţiei invocă încălcarea unor texte de drept internaţional: art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminării şi interzicerea abuzului de drept, şi art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Dispoziţiile legale criticate reglementează modificarea competenţei de soluţionare a căilor de atac, prevăzând trimiterea la curţile de apel, pe cale administrativă, a recursurilor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a legii, respectiv trimiterea, în acelaşi mod, la tribunale, a apelurilor aflate pe rolul curţilor de apel la aceeaşi dată.Textul legal criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, Curtea a respins criticile de neconstituţionalitate, arătând că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. De asemenea, Curtea a reţinut că, deşi prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenţa materială, aceeaşi instanţă urmează să soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluţia legislativă adoptată nu relevă nici un fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementări, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferită, iar părţile beneficiază de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. În fine, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constituţia nu consacră un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea căilor de atac prevăzute de lege.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti” – S.A. în Dosarul nr. 3.150/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, de Ioan Şeulean şi Elena Sisila Şeulean în Dosarul nr. 2.798/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, de Tatiana Alina Pippidi, Cristian Romulus Pârvulescu, Monica Macovei, Renate Weber şi Asociaţia Pro Democraţia în Dosarul nr. 23.424/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Parasca Biriş şi Radu Biriş în Dosarul nr. 2.565/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, de Societatea Comercială „Inter Center Service” – S.A. din Timişoara în Dosarul nr. 9.661/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă, de Paula Teodorescu în Dosarul nr. 2.907/civ/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ilie Păun în Dosarul nr. 3.085/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie şi de Cornelia Hapca în Dosarul nr. 5.536/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește