DECIZIE nr. 264 din 6 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romarta” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 138/3/1999 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosar autorul excepţiei a depus un memoriu prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 138/3/1999, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.Excepţia a fost ridicată într-un recurs în care instanţa de judecată a ridicat din oficiu excepţia tardivităţii introducerii acestuia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu stabilesc cu claritate data de la care curge termenul de recurs, iar procedura de comunicare a actelor procedurale prin publicarea lor în Buletinul procedurilor de insolvenţă este de natură să genereze necunoaşterea de către părţile interesate a existenţei unui proces şi a stadiului în care se află acesta.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea a fost impusă de natura specială a procedurii insolvenţei, de numărul mare de participanţi la această procedură şi de numărul mare de hotărâri care pot fi atacate cu recurs. În ce priveşte claritatea reglementării, instanţa opinează că modul de calcul al termenului de recurs rezultă din textul de lege atacat.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece lipsa posibilităţii materiale de a plăti taxele cerute de lege pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă are drept efect îngrădirea accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare. Cât priveşte prevederile art. 9 din Legea nr. 85/2006, se consideră că acestea sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Prin dispozitivul Încheierii din 23 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 85/2006. Din concluziile autorului excepţiei şi din considerentele încheierii de sesizare rezultă însă că excepţia are ca obiect dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispoziţii asupra cărora Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie. Acestea au următorul conţinut: „(1) Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Comunicarea citaţiilor, a convocărilor şi notificărilor faţă de participanţii la proces, al căror sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate, este supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare. Buletinul procedurilor de insolvenţă va fi realizat şi în formă electronică.[…](9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării." … Excepţia este raportată la prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.Examinând excepţia, Curtea observă că prevederile art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 au făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 232 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 24 aprilie 2008, Curtea a reţinut, în esenţă, că specificul procedurii insolvenţei a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil în vederea exercitării drepturilor constituţionale prevăzute de art. 21 şi 24, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, de vreme ce prin Legea nr. 85/2006 se reglementează cu privire la căile de atac ce pot fi exercitate.În final, Curtea reţine că pretinsa neclaritate a art. 7 alin. (9) din Legea nr. 85/2006 nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de interpretare şi aplicare a legii, aspect ce ţine de competenţa instanţei de judecată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romarta” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 138/3/1999 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește