privind cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" – S.A. pentru încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea unui acord de asociere cu Global One Communications Holding BV – Olanda
Comisia Consiliului Concurentei,I. în baza:1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;3. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedura al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificările ulterioare;4. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurentiale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 bis din 9 iunie 1997;5. Instrucţiunilor cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţa, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 bis din 4 aprilie 1997;6. investigatiei declansate în dosarul RG-1.035 din 8 octombrie 1999 prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 102/1999;7. prevederilor Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 168 din 14 mai 2002, prin care s-a finalizat investigatia;8. Ordinului preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 101/2002, prin care s-a stabilit componenta comisiei care va decide cuantumul amenzilor aplicate pentru practicile anticoncurentiale săvârşite de către Societatea Comercială „Global One Communications Holding BV” – Olanda şi de către Societatea Naţionala de Telecomunicaţii „Romtelecom” – S.A.,II. având în vedere:1. dispoziţiile Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 168 din 14 mai 20021.1. Prin aceasta decizie Plenul Consiliului Concurentei a stabilit ca "Global One Communications Holding BV"*1) (denumita în continuare GOCH BV) şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" – S.A.*2) (denumita în continuare ROMTELECOM) se fac vinovate de încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 prin încheierea unui acord de asociere materializat în crearea unei noi societăţi „Global One Communications România” – S.A.*3) (denumita în continuare GOCR) şi de stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta conform căreia cele doua societăţi-mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect, noii societăţi înfiinţate, atât timp cat vor deţine acţiuni ale acestei societăţi şi pe o durată de 5 ani de la data la care vor inceta să fie acţionari.––––*1) Sediul: Olanda, Hoofddorp, Strawinskylaan 2001, 1077zz, Amsterdam; nr. de înregistrare la Registrul Comerţului Amsterdam: 33276922.*2) Sediul social: Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5, Bucureşti; nr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/8926/1997.*3) Sediul social: bd. Dimitrie Pompei nr. 9-9A, sectorul 2, Bucureşti 72326; nr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/1971/1993.1.2. Concret, clauza contractuală de nonconcurenta avea următorul conţinut: "Părţile îşi interzic, începând de la semnarea prezentului contract, crearea sau participarea indiferent sub ce forma în domeniul de activitate al societăţii efective sau programate pe termen scurt, direct sau indirect în România, în societăţi concurente celei care face obiectul prezentului contract. Părţile la prezentul contract îşi interzic, de asemenea, să facă concurenta, direct sau indirect, societăţii atâta vreme cat vor deţine acţiuni ale acestei societăţi şi pe o durată de 5 ani de la data la care vor inceta să fie acţionari."1.3. GOCR a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni la data de 1 februarie 1993, având ca acţionar majoritar firma "Transpac" – S.A. (99,44%). Regia Autonomă "Romtelecom" detinea – la data infiintarii GOCR – 0,04% din capitalul social. La aceeaşi dată (1 februarie 1993), în baza unei convenţii de cooperare încheiate între TRANSPAC – S.A. şi Regia Autonomă "Romtelecom", TRANSPAC – S.A. a cesionat către ROMTELECOM 48,94% din capitalul social al GOCR.Durata acestei convenţii era de 10 ani de la semnare, cu posibilitatea prelungirii în mod tacit pentru o perioadă similară, în situaţia în care nici una dintre părţi nu o rezilia. Pe cale de consecinţa, aceasta convenţie expira la data de 1 februarie 2003, dacă părţile contractante nu o prelungeau în mod tacit.Ulterior, în cursul lunii ianuarie 1996, au avut loc 3 operaţiuni de cesionare de acţiuni ale GOCR, în urma cărora acţionarul majoritar TRANSPAC – S.A. (ce detinea 50,5% din capitalul social al GOCR) a fost înlocuit, pe rând, de către COGECOM – Franţa (5 ianuarie), ATLAS – Belgia (18 ianuarie) şi, în final, de către GOCH BV – Olanda (31 ianuarie). În perioada 31 ianuarie 1996 – 5 aprilie 2001 structura capitalului social al GOCR a fost următoarea:– GOCH BV – 50,5%;– ROMTELECOM – 48,98%;– 3 persoane fizice – 0,52%.1.4. Raportul de investigatie a analizat dacă operaţiunea de asociere dintre ROMTELECOM şi GOCH BV reprezintă o operaţiune de concentrare economică sau o înţelegere ce cade sub incidenţa art. 5 din Legea nr. 21/1996. În urma analizei s-a demonstrat ca GOCR nu a fost o societate în comun concentrativa, deoarece a fost controlată de către acţionarul majoritar GOCH BV; pe cale de consecinţa, clauza de nonconcurenta nu a reprezentat o restrictie auxiliara unei concentrari economice.1.5. Pe baza criteriilor sugerate de către Comisia Europeană, s-a analizat dacă cele doua societăţi-mama ale GOCR, părţi într-o alta societate, sunt potenţial concurente; în Comunitatea Europeană, pentru a evalua dacă doua societăţi-mama, părţi într-o noua societate, sunt potenţial concurente şi dacă înfiinţarea noii societăţi este calea aleasă de societăţile-mama pentru a-şi extinde activităţile pe o noua piaţa a produsului, principalul aspect de care se tine seama este acela dacă ele deja operează pe o piaţa a produsului invecinata cu piaţa pe care activează societatea-fiica, fapt ce le-ar indreptati să între pe noua piaţa în mod independent şi nu prin asociere. S-a demonstrat ca cele doua societăţi-mama ale GOCR, care şi-au asumat reciproc obligaţia de nonconcurenta faţă de societatea nou-creata, au activităţi semnificative pe pieţe invecinate cu piaţa societăţii GOCR; aceste pieţe sunt cele ale serviciilor de telefonie fixa şi mobila, pe care ambele societăţi-mama erau prezente fie direct, fie prin intermediul unor filiale sau al altor societăţi din cadrul grupului din care fac parte. Aceste pieţe au o importanţa semnificativă comparativ cu piaţa societăţii nou-create GOCR.ROMTELECOM este operatorul naţional de telecomunicaţii din România care beneficiază de exclusivitate în ceea ce priveşte telefonia fixa în România şi este unicul deţinător al infrastructurii de telecomunicaţii din România, pe care o închiriază societăţilor ce activează pe piaţa transmisiei de date. Postprivatizare – decembrie 1998 – societatea care deţine controlul asupra ROMTELECOM este OTEROM, ce are ca acţionar firma OTE – Grecia. Aceasta companie a instalat şi operează mai multe reţele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate şi acces pe teritoriul Greciei şi este acţionarul principal (peste 80% din capitalul social) al companiei OTENET, ce furnizează servicii Internet pe teritoriul Greciei.Totodată, GOCH BV a fost înfiinţată ca societate în comun de către France Telecom, Deutsche Telekom şi Sprint ca un "vehicul" prin care acestea sa pătrundă pe piaţa europeană a serviciilor de comunicaţii date, serviciilor cu valoare adăugată şi Internet. Ulterior Deutsche Telekom şi Sprint s-au retras, iar France Telecom (denumit în cele ce urmează FT) a rămas unicul acţionar. Până la liberalizarea pieţei de telecomunicaţii din Franţa, ce a avut loc la 1 ianuarie 1998, FT a fost operatorul naţional de telecomunicaţii din Franţa.GOCH BV şi, prin intermediul sau, FT este prezent pe piaţa definită în speta în calitate de acţionar majoritar şi deţinător al controlului unic asupra GOCR. Dar FT este prezent pe piaţa românească de telecomunicaţii şi prin intermediul Societăţii Comerciale "MobilRom" – S.A.*4). Deşi GOCR a menţionat că nu a existat interes din partea societăţii-mama străine sau a oricărei alte societăţi străine din cadrul grupului FT din care aceasta face parte de a intra pe piaţa relevanta românească pe cont propriu sau printr-un alt parteneriat, s-a demonstrat ca "MobilRom" – S.A., societate membra a grupului FT, a solicitat şi a obţinut "Licenta pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unei reţele naţionale publice pentru comunicaţii date", dar nu a desfăşurat activitate de transmisii date datorită clauzei de nonconcurenta, subiect al analizei. În acest context, fiind cunoscută opinia ROMTELECOM de a pune capăt acestei clauze, rezultă ca exista un interes şi din partea celeilalte societăţi-mama, FT, de a intra pe piaţa relevanta şi printr-o alta societate – "MobilRom" – S.A.Pe de altă parte, ROMTELECOM, în noua sa structura de actionariat, deci cu firma greceasca OTE, deţinătoare a controlului şi în calitate de operator naţional de telecomunicaţii, are potenţialul de a intra pe piaţa transmisiei de date şi a serviciilor Internet. ROMTELECOM a precizat în acest sens ca intenţionează să investească în cursul unui an 24 de milioane dolari S.U.A., în vederea dezvoltării propriei reţele de date, fapt ce ar contribui la dezvoltarea concurentei pe piaţa românească a transmisiei de date (9 milioane dolari S.U.A. pentru modernizarea infrastructurii existente în tehnologia de comutare de pachete Asyncronous Transfer Mode – ATM etc.).––––*4) Sediul: Calea Dorobantilor nr. 135-145, sectorul 1, Bucureşti.1.6. ROMTELECOM, ulterior privatizării, dispunea de resursele financiare, de know-how şi de personal calificat pentru a presta servicii în domeniu prin intermediul societăţii-mama OTE, care a instalat şi operează reţele pentru furnizarea serviciilor de transmisiuni date, conectivitate şi acces pe teritoriul Greciei: Hellaspac I şi II (servicii X25, FR), Hellascom (linii închiriate digitale), servicii de tip ATM. Deci, uzand de acestea, ROMTELECOM putea îmbunătăţi mediul concurential dacă nu ar fi fost ţinuta de obligaţia de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR.1.7. În concluzie, GOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activităţi substanţiale – prin societăţile-mama – în domenii similare, având capacitatea tehnologică şi financiară pentru a intra pe piaţa relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.Prin urmare, fiind potenţiali concurenţi, decizia lor de a se asocia într-o noua societate comercială, în care aceştia cooperează, afectează concurenta şi cade sub incidenţa art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.Potrivit principiului accesorium sequitur principale, şi înţelegerea de nonconcurenta dintre GOCH BV şi ROMTELECOM cade sub incidenţa art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege.1.8. Operaţiunea de înfiinţare de către 2 potenţiali concurenţi a unei societăţi comerciale în care aceştia cooperează şi, pe cale de consecinţa, clauza de nonconcurenta nu au putut beneficia de exceptare de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, conform art. 5 alin. (2) şi (4) din acelaşi act normativ.1.9. Piaţa serviciuluiServiciul care defineste piaţa în acest caz este serviciul de transmisii date prin comutarea de pachete. Protocoalele ce pot fi utilizate pentru transmisia datelor prin pachete sunt: X25, Frame Relay (FR), Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP), Asyncronous Transfer Mode (ATM).Avându-se în vedere, pe de o parte, faptul ca GOCR operează în principal o reţea naţionala de transmisii date, bazată pe protocolul X25, dar furnizează şi servicii Internet (bazate pe protocolul TCP/IP), s-a abordat problema substituibilitatii transmisiunii de date prin protocolul X25 cu cea prin protocolul TCP/IP, cu următoarea distincţie: substituibilitate din punct de vedere al ofertei şi substituibilitate din punct de vedere al cererii pentru aceste servicii.1.10. În urma acestei analize s-a constatat ca – din punct de vedere al ofertei – exista substituibilitate potenţiala între serviciile de transmisie de date traditionale – X25 – şi serviciile Internet.Din punct de vedere al cererii (clienţilor, consumatorilor), cerinţele anumitor consumatori – companiile mari care generează un volum mare de date şi în mod regulat – sunt satisfacute de protocoale mai avansate de transmisie decât X25, cum ar fi TCP/IP. Mai mult, un client face distincţie între transmiterea/primirea de date printr-o reţea separată şi prin Internet din motive legate atât de viteza de transmitere, cat mai ales de asigurarea confidenţialităţii transmisiei. Deci necesităţile clienţilor sunt diferite: companiile care au nevoie de un nivel înalt de securizare apelează la serviciile de date X25. Furnizorul de servicii garantează niveluri minime de calitate a serviciilor de telecomunicaţii, dar nu oferă posibilitatea de "a naviga" către surse de informaţii – servere – decât ca opţiune suplimentară. Serviciile Internet presupun acces la o reţea deschisă, acces la informaţii de pe servere din toată lumea, un mediu slab securizat; informaţiile critice sunt securizate. Nu se garantează niveluri de calitate, iar furnizorul nu îşi asuma responsabilităţi asupra conţinutului informatiei vehiculate sau asupra integrităţii acesteia. Sunt servicii care satisfac necesităţile de comunicare cu exteriorul ale companiilor, dar şi ale persoanelor fizice.De asemenea, o diferentiere mai accentuata a utilizării Internetului faţă de celelalte servicii cuprinse în activitatea de transmisii de date se realizează cu precădere la nivelul utilizatorilor de tip consumer (persoane fizice sau Small Home Office), utilizatori care fac apel mai ales la consultarea de baze de date, inclusiv World Wide Web*5).În acest context trebuie menţionat ca Ministerul Comunicaţiilor emite licenţe de operare separat pentru furnizorii serviciilor de transmisii date, iar pentru furnizorii accesului la serviciile Internet este necesară obţinerea unei autorizaţii pentru servicii cu valoare adăugată. Dacă un operator deţine licenta de operare pentru transmisii date şi doreşte să ofere şi servicii Internet, trebuie să obţină o autorizaţie separată pentru acest serviciu.––––*5) Adresa GOCR/DG/TS/39/01 din 26 februarie 2001, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. V2-381 din 27 februarie 2001.1.11. În concluzie, în ceea ce priveşte cererea, exista o distincţie între serviciile de transmisie date traditionale X25 – şi serviciile Internet din punct de vedere al volumului de date transmis şi al confidenţialităţii transmisiei. Aceasta definire a pieţei produsului prin prisma substituibilitatii serviciului de date X25 cu TCP/IP a fost susţinută şi de către alţi operatori.Având în vedere aceste aspecte, deşi fac parte din aceeaşi piaţa a produsului – transmiterea de date prin comutarea de pachete – au fost tratate distinct serviciile de date traditionale – X25 (numite în continuare servicii de transmisii date) şi serviciile Internet.1.12. Piaţa relevanta geografică a fost definită ca fiind cea naţionala (teritoriul României), întrucât atât serviciul de date X25, cat şi serviciul Internet sunt furnizate la nivel naţional, GOCR având punct de prezenta în fiecare reşedinţa de judeţ.1.13. Prin intermediul acestei clauze de nonconcurenta s-a creat o bariera artificiala la intrarea pe o piaţa caracterizată de investiţii mari şi puternic specializată; aceasta bariera a împiedicat intrarea celor 2 potenţiali concurenţi – ROMTELECOM şi GOCH BV – în mod individual pe piaţa şi nu prin asociere, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.2. Dispoziţiile art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996Conform dispoziţiilor art. 56 teza a 2-a lit. a) din Legea nr. 21/1996, încălcarea art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 250.000.000 lei, iar pentru agenţii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei, cu amendă în suma de până la 10% din cifra de afaceri.Având în vedere ca cifra de afaceri realizată de ROMTELECOM în anul 2001 a fost de 24.527.400.593.000 lei, deci a depăşit pragul de 2.500.000.000 lei, rezultă ca amenda ce va fi aplicată ROMTELECOM pentru încălcarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 va reprezenta până la 10% din cifra de afaceri.3. Prevederile Normelor privind individualizarea şi dozarea sancţiunilor prevăzute la art. 55 şi 56 din Legea concurentei nr. 21/1996, emise în aplicarea art. 57 din Legea concurentei nr. 21/1996Conform acestor norme, la individualizarea sancţiunilor ce vor fi aplicate agenţilor economici pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 21/1996 se va ţine seama de următoarele aspecte:3.1. Impactul şi consecinţele practicii anticoncurentiale asupra mediului concurential şi asupra consumatorilor: efectul negativ se estimeaza prin analiza pieţelor relevante, a cotei de piaţa deţinute de agentul economic implicat, a duratei practicii anticoncurentiale, a efectelor structurale şi/sau conjuncturale ale acesteia.3.1.1. Durata practicii şi efectele acesteia asupra mediului concurentialGOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activităţi substanţiale – prin societăţile-mama – în domenii similare, având capacitatea tehnologică şi financiară pentru a intra pe piaţa relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential. Afectarea concurentei s-a produs pe piaţa transmisiei de date, unde la nivelul anului 1999 au existat doar 2 operatori pe piaţa (dintre care unul şi cel mai puternic a fost GOCR, care a avut o cota de piaţa de 78%), situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când – deşi mai multe societăţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii date – acestea nu au operat, practic, pe piaţa. În acest context în care pe piaţa transmisiilor de date exista doar 2 operatori importanti şi în care costurile de intrare pe piaţa sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, ceea ce poate constitui o bariera la intrare, s-a constatat ca, prin împiedicarea ROMTELECOM*6) de a intra pe piaţa, mediul concurential a fost afectat în mod substanţial. Pe cale de consecinţa, clauza de nonconcurenta care a operat 8 ani (1993-2001) nu a avut o justificare pentru anii 1999-2000, datorită poziţiei importante, de lider, pe piaţa a GOCR, care nu mai avea nevoie de protecţie. Afectarea semnificativă a concurentei pe piaţa transmisiei de date – efect al operarii clauzei de nonconcurenta – s-a produs doar în perioada 1999-aprilie 2001, întrucât doar postprivatizare ROMTELECOM avea capacitatea de a intra pe aceasta piaţa. Postprivatizare ROMTELECOM dispunea de resursele financiare, de know-how şi de personal calificat pentru a presta servicii în domeniu prin intermediul societăţii-mama OTE.Deci, prin intermediul clauzei de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR a fost afectată concurenta pe piaţa transmisiei de date în perioada 1999-aprilie 2001, incalcandu-se prevederile art. 5 alin. (1) din lege, prin faptul ca s-a ridicat un obstacol în calea intrării pe aceasta piaţa, în nume propriu şi nu prin cooperare, a celor 2 acţionari majoritari ai GOCR – GOCH BV şi ROMTELECOM -, ceea ce ar fi crescut gradul de concurenta pe piaţa respectiva. Uzand de resursele financiare, de personalul calificat pentru a presta servicii în domeniu, de echipamentele, experienta şi know-how-ul de care dispune postprivatizare, ROMTELECOM putea îmbunătăţi mediul concurential dacă nu ar fi fost ţinuta de obligaţia de nonconcurenta din contractul de societate al GOCR.GOCH BV (şi, prin intermediul sau, FT) şi ROMTELECOM (OTE) erau potenţiali concurenţi, având activităţi substanţiale – prin societăţile-mama – în domenii similare, având capacitatea tehnologică şi financiară pentru a intra pe piaţa relevanta şi în nume propriu, fapt ce ar fi dus la o imbunatatire a mediului concurential.În concluzie, încălcarea prevederilor legale s-a materializat într-o înţelegere pe orizontala, între 2 potenţiali concurenţi, care a avut ca efect împiedicarea uneia dintre părţile implicate de a intra – în mod individual – pe o piaţa puternic specializată (piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale) şi caracterizată, în perioada investigatiei, de un număr foarte mic de concurenţi (2). Durata de timp în care clauza de nonconcurenta a afectat piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale a fost de 2 ani.Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere al gravitatii, fapta se înscrie în categoria incalcarilor grave ale regulilor concurentei, pe următoarea scara:– încălcări minore;– încălcări grave;– încălcări foarte grave.Din punct de vedere al perioadei în care clauza de nonconcurenta a afectat piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale – 2 ani – fapta se înscrie în categoria incalcarilor de durata medie ale concurentei, pe următoarea scara:– încălcări de scurta durata: în general, mai puţin de 1 an;– încălcări de durata medie: 1-5 ani;– încălcări de durata mare: în general, mai mult de 5 ani.Aceste incadrari au fost realizate avându-se în vedere prevederile Instrucţiunilor Comisiei Europene referitoare la metoda de stabilire a amenzilor impuse conform art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 şi art. 65(5) din Tratatul ECSC (98/C9/03), publicate în Jurnalul Oficial C 009 din 14 ianuarie 1998*7).––––*6) Ţinându-se seama de poziţia sa de operator naţional de telecomunicaţii.*7) Art. 15(2) din Reglementarea nr. 17/1962 este similar cu art. 56 din Legea concurentei nr. 21/1996.3.1.2. Cota de piaţaServiciul de transmisii de dateDin datele furnizate la solicitarea Consiliului Concurentei de către Agenţia Naţionala pentru Comunicaţii şi Informatica, respectiv de către Ministerul Comunicaţiilor, privind societăţile care au obţinut licenta pentru transmisii date în anii 1999-2000 (licenta fiind obligatorie pentru desfăşurarea activităţii de transmisii date, conform art. 8 din Legea telecomunicatiilor nr. 74/1996), a reiesit ca în anul 1999 au obţinut licenţe pentru transmisii de date doar 4 societăţi. În urma contactarii acestora de către Consiliul Concurentei a rezultat ca doar doua societăţi au activat pe piaţa: GOCR şi LOGIC TELECOM, dintre care GOCR a fost cea mai puternica, având o cota de piaţa de 78%.În anul 2000 a reiesit ca beneficiau de licenţe de transmisii de date 16 societăţi comerciale; în urma contactarii acestora de către Consiliul Concurentei a rezultat ca marea majoritate a acestora furnizau doar servicii acces Internet, iar celelalte, de exemplu GTS, aveau un singur client. Prin urmare, GOCR şi-a conservat poziţia de lider pe piaţa transmisiilor de date în anul 2000.Serviciile InternetPiaţa serviciilor Internet a fost şi este o piaţa concurentiala, afirmatie susţinută de faptul ca aceste servicii sunt servicii complet liberalizate, a căror furnizare se face în baza Autorizaţiei pentru servicii cu valoare adăugată. Pe aceasta piaţa a existat şi exista un număr mare de societăţi comerciale care furnizează acest tip de servicii (Internet Service Provider). GOCR a avut o cota de piaţa de 7,04%.Concluzie: Piaţa serviciilor de transmisii date traditionale a fost afectată de existenta clauzei de nonconcurenta în discuţie, existând la nivelul anului 1999 doar 2 concurenţi, dintre care GOCR a fost cea mai puternica, situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când – deşi mai multe societăţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii date – acestea nu au operat, în fapt, pe piaţa. În ceea ce priveşte piaţa serviciilor de Internet, aceasta a fost o piaţa concurentiala, ea nefiind afectată de existenta clauzei de nonconcurenta.3.2. Situaţia economică şi financiară a contravenientului, poziţia pe piaţa, puterea de influentare asupra pieţei: situaţia financiară a agentului economic implicat într-o practica anticoncurentiala este caracterizată de cifra de afaceri şi de alţi indicatori financiari, după caz.ROMTELECOMCifra de afaceri în anul 2001 (anul anterior emiterii deciziei): 24.527.400.593.000 leiProfit: –Profit din exploatare: 2.868.664.013.000 leiPierdere: 1.593.662.400.000 leiAmbele societăţi comerciale, ROMTELECOM şi GOCH BV, au fost prezente pe piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale şi a serviciilor Internet prin intermediul societăţii pe care au înfiinţat-o – GOCR. În perioada analizata în cursul investigatiei (1999-2000) GOCR a deţinut pe piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale o cota de 78%.3.3. Poziţia autorului faţă de fapta şi consecinţele acesteia, prin săvârşirea ei din culpa sau cu intenţie (constând din fapte şi acte anticoncurentiale care au ca scop împiedicarea, denaturarea sau restrangerea concurentei ori cauze care au mai făcut obiectul unor decizii anterioare ale Consiliului Concurentei în care au fost incriminati aceiaşi agenţi economici), amploarea şi repetarea acţiunilor anticoncurentiale.3.3.1. Înfiinţarea GOCR şi stipularea, în contractul de societate al acesteia, a clauzei de nonconcurenta au avut loc în anul 1993, atunci când Legea concurentei nr. 21/1996 nu era în vigoare, deci nu se poate afirma ca încălcarea legii, la acel moment, a fost săvârşită cu intenţie de către cele doua părţi implicate. În acest context, deşi GOCR a fost înfiinţată în 1993, iar clauza de nonconcurenta a început sa funcţioneze de la acea data, analiza impactului produs de înfiinţarea societăţii, precum şi analiza compatibilitatii clauzei de nonconcurenta cu prevederile Legii nr. 21/1996 au fost efectuate numai pentru perioada 1 februarie 1997 (data intrării în vigoare a Legii nr. 21/1996) – 5 aprilie 2001 (data abrogării clauzei de nonconcurenta de către actionarii GOCR şi a iesirii ROMTELECOM din GOCR). În urma acestei analize s-a constatat ca afectarea concurentei s-a produs în perioada 1999-2000, pe piaţa serviciilor de transmisii de date traditionale, unde la nivelul anului 1999 au existat doar 2 operatori pe piaţa (dintre care unul şi cel mai puternic a fost GOCR, care a avut o cota de piaţa de 78%), situaţia mentinandu-se practic şi la nivelul anului 2000, când – deşi mai multe societăţi au obţinut licenţe pentru a presta activitate de transmisii de date – acestea nu au operat, în fapt, pe piaţa.Cu toate acestea, conform art. 2 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurentiale, „Pentru înţelegerile, deciziile de asociere sau practicile concertate, anterioare sau posterioare intrării în vigoare a Legii, care intra sub incidenţa interdicţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege, […] se va proceda după cum urmează:………………………………………………………………..b) pentru a obţine dispensa în cazurile individuale de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege, agenţii economici […] interesaţi vor solicita Consiliului Concurentei dispensa în condiţiile prezentului regulament. […]" … 3.4. Circumstanţe agravante şi/sau circumstanţe atenuante3.4.1. Circumstanţe atenuante:– autodenuntarea, explicabila prin schimbarea, în raport cu momentul semnării contractului de societate al GOCR (şi deci momentul asocierii cu TRANSPAC, devenită ulterior GOCH BV) – februarie 1993 – a structurii actionariatului ROMTELECOM, în urma privatizării acestei societăţi. Postprivatizare, cel ce exercita controlul asupra ROMTELECOM nu mai este statul român, ci compania greceasca OTEROM Ltd., care a preluat ROMTELECOM cu toate contractele în derulare la acel moment, implicit şi cu contractul ce conţine clauza de nonconcurenta în discuţie;– înfiinţarea GOCR şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta au avut loc în anul 1993, atunci când Legea concurentei nu era în vigoare, deci nu se poate afirma ca încălcarea legii, la acel moment, a fost săvârşită cu intenţie de către cele doua părţi implicate;– retragerea din GOCR şi anularea – la data de 5 aprilie 2001 – a clauzei de nonconcurenta.În temeiul art. 56 lit. a) coroborat cu art. 57 şi art. 60 alin. (3) din Legea nr. 21/1996,DECIDE: +
Articolul 1Cuantumul amenzii ce va fi aplicat Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" – S.A. pentru încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prin încheierea unui acord de asociere cu Global One Communications Holding BV – Olanda, materializat în crearea unei noi societăţi, Global One Communications România – S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi-mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect, noii societăţi înfiinţate, atât timp cat vor deţine acţiuni ale acestei societăţi şi pe o durată de 5 ani de la data la care vor inceta să fie acţionari, este de 809.404.219.569 (opt sute noua miliarde patru sute patru milioane doua sute nouasprezece mii cinci sute şaizeci şi noua) lei, ceea ce reprezintă 3,3% din cifra de afaceri realizată de către Societatea Naţionala de Telecomunicaţii „Romtelecom” – S.A. în anul 2001*8).–––*8) Cifra de afaceri prevăzută în proiectul de bilanţ contabil depus la Consiliul Concurentei. +
Articolul 2Suma reprezentând amenda se va vira în termen de maximum 15 (cincisprezece) zile de la data primirii prezentei decizii de către Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" – S.A. la bugetul de stat, cu ordin de plată tip trezorerie, în contul 361280055302, deschis la Banca Naţionala a României – Sucursala Municipiului Bucureşti, beneficiar Trezoreria sectorului 5, cu menţiunea: "amenzi aplicate conform Legii nr. 21/1996„. Pe versoul ordinului de plată se va menţiona: „cod cont: 20220103”. O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei. +
Articolul 3În termen de 5 (cinci) zile de la depunerea Formularului de bilanţ contabil la Direcţia generală a finanţelor publice Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" – S.A. va transmite Consiliului Concurentei copie de pe bilanţul contabil la 31 decembrie 2001. Consiliul Concurentei îşi rezerva dreptul de a recalcula cuantumul amenzii în situaţia în care datele din bilanţul contabil diferă semnificativ faţă de cele comunicate. +
Articolul 4Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala părţilor implicate, în termen de 30 de zile de la comunicare. +
Articolul 5Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul general al Consiliului Concurentei. +
Articolul 6Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 60 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, la preşedintele Consiliului Concurentei, în termen de 15 zile de la comunicare. +
Articolul 7Departamentul servicii şi Secretariatul general din cadrul Consiliului Concurentei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. +
Articolul 8Secretariatul general va transmite prezenta decizie la:Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" -S.A. – RomâniaSediul social: Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5, BucureştiNr. de înregistrare la Oficiul registrului comerţului: J/40/8926/1997Cod fiscal: R 427320Comisia:–––Preşedinte, Membri:Vasile Seclaman Viorel MunteanuAlexe Gavrila–––––
