DECIZIE nr. 263 din 19 decembrie 2000

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ în Dosarul nr. 1.686/1999.La apelul nominal răspunde Constantin Stamate, lipsind Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Partea prezenta lasă la aprecierea Curţii Constituţionale soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 15 şi ale art. 16 din Constituţie, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Dosarul nr. 1.686/1999, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-o cauza civilă ce are ca obiect cererea de anulare a doua decizii de pensie, cerere formulată de Constantin Stamate împotriva Direcţiei generale de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ considera ca prin dispoziţiile art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 „se creează o inegalitate între pensiile stabilite persoanelor care au lucrat, fără a avea vocaţie la pensie, şi cei care au avut vocaţie la pensie […]”, ceea ce încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, precum şi pe cele ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este nefondata, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Se arata, în esenta, ca recalcularea pensiei în cazul unei persoane care după emiterea deciziei continua sa lucreze o perioadă mai mica de 5 ani nu poate fi facuta în acelaşi fel cu recalcularea pensiei persoanei care după pensionare lucrează o perioadă mai mare de 5 ani. În acest din urmă caz, prin art. 62^1 alin. (2) din Legea nr. 3/1977 s-a creat posibilitatea ca recalcularea pensiei să se facă folosind ca baza de calcul fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate. Referindu-se şi la jurisprudenta Curţii Constituţionale, Guvernul susţine ca diferenţa de situaţii existenta justifica tratamentul juridic diferit, astfel că nu se poate retine încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la egalitatea în drepturi. De asemenea, se precizează ca „la punerea în plata a pensiilor suspendate se aplică indexarile ce s-au acordat după calcularea pensiei”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. Acest text de lege a fost introdus prin art. I pct. 16 din Decretul-lege nr. 70/1990 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale şi ocrotiri sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 9 februarie 1990, şi are următorul cuprins:"(1) Pensionării pentru limita de vârsta care şi-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avându-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea iniţială a pensiei.(2) Pensionării care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vârsta o perioadă de cel puţin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 şi 21, fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate." … Instanţa de judecată considera ca aceste dispoziţii legale contravin următoarelor prevederi constituţionale:– Art. 15: "(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile." ; … – Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara." … Analizând aceste prevederi constituţionale, Curtea nu poate retine ca fiind pertinente pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate decât pe cele ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1), deoarece, în mod evident, celelalte texte constituţionale nu au nici o legătură cu dispoziţiile legale criticate.În aceste condiţii Curtea constata ca dispoziţiile art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 nu contravin principiului neretroactivitatii legii, statuat în art. 15 din Constituţie, deoarece aceste dispoziţii legale, reglementand modul de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta, nu aduc atingere dreptului la pensie, consacrat prin art. 43 alin. (2) din Constituţie, care prevede: „Cetăţenii au dreptul la pensie, […] şi la alte forme de asistenţa socială prevăzute de lege.”În legătură cu critica de neconstituţionalitate privind inegalitatea dintre modul de recalculare a pensiei pentru persoanele care au lucrat mai puţin de 5 ani după stabilirea pensiei pentru limita de vârsta şi modul de recalculare a pensiei pentru persoanele care au lucrat mai mult de 5 ani după stabilirea pensiei, Curtea constata ca aceasta sustinere nu este intemeiata. Diferenţa de tratament juridic aplicat celor două categorii de pensionari este justificată prin caracterul diferit al situaţiilor juridice în care acestea se afla datorită perioadelor lucrate după stabilirea iniţială a pensiei, ceea ce în materia pensiilor este determinant, conform legislaţiei în vigoare. De altfel, faptul ca principiul constituţional al egalităţii în drepturi nu este echivalent cu uniformitatea, ci, dimpotriva, presupune dreptul la diferenţa de tratament juridic în situaţii diferite, a fost recunoscut constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale. În acest sens sunt, spre exemplu: Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994; Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996; Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000. Aceasta jurisprudenta a Curţii Constituţionale cu privire la aplicarea principiului egalităţii este în deplina concordanta cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea art. 14 privind interzicerea discriminarii din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ca reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţa de tratament juridic săvârşită în situaţii similare, fără o justificare obiectivă şi rezonabila (de exemplu, prin hotărârea pronunţată în cazul "Marckx contra Belgiei", 1979). De asemenea, Anexa la Carta socială europeană revizuită, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, prevede în Partea a V-a, articolul E ca „O diferenţa de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.Faţa de cele arătate excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ în Dosarul nr. 1.686/1999.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2000.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Doina Suliman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește